Filosofia in poeziile lui Eminescu - Scrisoarea I, Glossa, Luceafarul

Trimis la data: 2009-05-31 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Moldovan Ionel - Lucian Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
“Poetul nepereche al literaturii române” a cunoscut şi a valorificat în opera sa ideile epocii. A aprofundat filozofia europeană (concepţiile susţinute de Kant, Schopenhauer), cât şi cea indiană. Una dintre operele care au marcat puternic gândirea scriitorului a fost Lumea ca voinţă şi reprezentare de Schopenhauer.

Trecutul reprezintă cartea în care autorul îşi scrie memoriile. Prezentul nu este altceva decât noţiunea relativă din conştiinţa omului. Odată însă cu trecerea clipei, prezentul devine trecut şi mână omul spre viitor. Să exprime oare secunda, minutul sau ora adevărata faţă a timpului?

Citându-l pe Schopenhauer, Eminescu spunea: “Geniul este mintea aplicată exclusiv la obiect, subiectul cunoscător pur care iese din contingent şi se aşază în faţa metafizicului. El trăieşte în spaţiul astral, ignorând interesele voinţei lui individuale.”

Geniul poate apărea oriunde şi oricând. Soarta a făcut ca pe acest tărâm să răsară un geniu în persoana lui Eminescu. Sfera geniului e un cerc în care fiecare se situează pe o linie de continuitate cu predecesorii. Influenţat de Schopenhauer, substratul filosofic al poeziei eminesciene se identifică cu pesimismul. Sistemul filosofic al acestuia de natură idealistă, are drept arie de gravitaţie ideea lumii “ca voinţă şi reprezentare”.

În concepţia schopenhaueriană dualitatea subiect – obiect este exprimată în reprezentare. La Schopenhauer obiectul se identifică de fapt cu reprezentarea şi determină subiectul. El susţine: “A fi obiect pentru subiect şi a fi reprezentarea noastră este tot una. Toate reprezentările noastre sunt obiecte ale subiectului, şi toate obiectele subiectului sunt reprezentările noastre.” Această iluzie a existenţei ce îmbracă forme materiale datorită simţurilor înşelătoare şi a relativităţii lucrurilor, precum şi incapacitatea minţii de a percepe adevărul, smulg poetului unele accente nihiliste.

Iluzia existenţei este identificată cu vălul “Maya” din religia indiană, ce împiedică pe om să vadă lucrul în sine. “Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece, / Ci eu in lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece” (Luceafărul). Cheile ce pot deschide uşa visului, adică formulele percepţiei sunt idealurile poetice ale lui Eminescu pe care l-a sintetizat genial în nuvela Sărmanul Dionis. Proiectându-l pe Dionis în timp (epoca lui Alexandru cel Bun) şi în spaţiu (călătoria pe lună), Eminescu demonstrează relativitatea celor două coordonate. Ideea vieţii ca reprezentare este asemănătoare cu transcendentalismul formelor intuiţiei lui Kant. Eminescu a tradus Critica raţiunii pure, aflându-se, deci, şi sub influenţă kantiană. Potrivit acestei concepţii, nimic nu există cu adevărat, totul nu este altceva decât o proiecţie interioară a simţurilor omului. “Nu e nimic şi totuşi e/ O sete care-l soarbe, / E un adânc asemene/ Uitării celei oarbe” (Luceafărul).

Încercarea de separare a lucrului în sine de reprezentare trebuie făcută la nivelul subiectului cunoscător. Lucrul în sine al fiinţei este de fapt voinţa. Potrivit lui Schopenhauer, voinţa de a trăi este cauza existenţei lumii, luând în poezia lui Eminescu forma “dorului nemărginit”. “Şi în roiuri luminoase, izvorând din infinit, / Sunt atrase în viaţa de un dor nemărginit…”, “La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă, / Pe când totul era lipsă de viaţă si voinţă …” (Scrisoarea I).

În accepţie schopenhaueriană, “voinţa de a trăi”, se manifestă într-un prezent etern, singura cale de vindecare a fricii de moarte. Manifestarea prezentului etern determină feeria iluzorie a trecutului şi a viitorului. Comparaţia cu soarele, care doar apunând într-o lume răsare în alta, este preluată din filosofia lui Schopenhauer şi sugerează continuitatea prezentului etern chiar şi după moartea omului ca individ. “Viitorul şi trecutul/ Sunt a filei două feţe, / Vede-n capăt începutul/ Cine ştie să le-nveţe; / Tot ce-a fost şi o să fie/ În prezent le-avem pe toate, / Dar de-a lor zădărnicie/ Te întreabă şi socoate” (Glossă).

Durerea, ca esenţă a vieţii, e determinată de “voinţa de a trăi”. Există o proporţionalitate directă între sensibilitate şi durere. Cu cât sensibilitatea e mai mare, cu atât durerea e mai mare. Neputând fi evitată, suferinţa trebuie înfruntată, iar cugetarea filozofică este izvorul acestei puteri stoice. Resemnarea îşi are originea în filosofia antică, grecii comparând viaţa cu o piesă de teatru, în acare soarta fiecărui om reprezintă de fapt un rol atribuit de o putere superioară. Omului nu-i revine decât misiunea de a juca, cât mai bine, acest rol. Ideea apare şi în viziune eminesciană. “Privitor ca la teatru/ Tu în lume să te-nchipui:/ Joace unul şi pe patru, / Totuşi tu ghici-vei chipu-i, / Şi de plânge, de se ceartă, / Tu în colţ petreci în tine/ Şi-nţelegi din a lor artă/ Ce e rău şi ce e bine” (Glossă).

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles