Filosofia si simt comun

Trimis la data: 2011-11-18 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 6447
Autor: Andra O. Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Simţul comun sau punctul de vedere natural



Simţul comun, numit şi punctul de vedere natural şi chiar, bunul simţ este o concepţie comprehensivă despre lume, viaţă şi om care asumă idei aparţinând tradiţiei culturale şi elemente ale gândirii ştiinţifice. Putem spune că există şi o serie de elemente de filosofie ‘uşoară’ şi populară, în sensul lui Hume, care îşi ia substanţa discuţiei filosofice din existenţa de toate zilele şi conversaţie, dar pe care nu o prelucrează în modul specific ştiinţei, accesibilă şi fără rigoare, un gen de filosofie care are ca premisă experienţa proprie de viaţă.

Filosofia şi simţ comun sau ‘Punctul de vedere natural’

Simţul comun sau punctul de vedere natural şi experienţa obişnuită.
Simţul comun ca un corp de prejudecăţi.
Prejudecăţi, opinii şi judecăţi.
Atitudinea lui Kant în problema prejudecăţilor.
Filosofia, ştiinţa pro şi versus simţul comun.
Simţul comun în perspectiva filosofiei limbii comune.
Atitudinea radicală a filosofiei faţă de simţul comun în ilustrări paradigmatice din istoria filosofiei universale.
Spinoza, Lebnitz, filosofia upanişodică.
Simţul comun sau punctul de vedere natural

Simţul comun, numit şi punctul de vedere natural şi chiar, bunul simţ este o concepţie comprehensivă despre lume, viaţă şi om care asumă idei aparţinând tradiţiei culturale şi elemente ale gândirii ştiinţifice. Putem spune că există şi o serie de elemente de filosofie ‘uşoară’ şi populară, în sensul lui Hume, care îşi ia substanţa discuţiei filosofice din existenţa de toate zilele şi conversaţie, dar pe care nu o prelucrează în modul specific ştiinţei, accesibilă şi fără rigoare, un gen de filosofie care are ca premisă experienţa proprie de viaţă. Expresia ‘atitudinea naturală’ sau ‘punct de vedere natural’ a fost folosită pentru prima dată de Edmund Husserl pentru a descrie atitudinea noastră în experienţa obiţnuită, caracterizată în contrast cu atitudinea reflexivă prezentă în experienţa reflexivă a conştiinţei, atitudine prin excelenţă interogativă. Specificul atitudinii naturale consistă în naivitate, spontaneitate şi dogmatism. În experienţa ‘naturală’ omul se priveşte doar ca parte a unei lumi infinite extinse în spaţiu şi timp. Spaţiul şi timpul alcătuiesc cadrul fundamental, absolut al experienţei, care ne dă imediat lumea existenţei, câmpul gândirii şi existenţei noastre.
Lumea experienţei cuprinde nu numai fapte, ci şi valori şi bunuri, mai importante fiind natura fizică şi societatea umană, amândouă alcătuind ‘baza naturală a experienţei şi gândirii noastre ştiinţifice’. Din ‘punct de vedere natural’, lumea existenţei naturale este ultra comprehensivă, larg cuprinzătoare, înglobând şi lumea dată a culturii.
Dacă natura constituie domeniul ştiinţelor naturii, valorile sunt subiectul specific al ştiinţelor culturii(spiritului) şi al filosofiei.
Obiectul cercetării filosofice, al cărei rezultat poate fi o teorie critic întemeiată, reflexivă a întregii existenţe, o constituie câmpul de investigaţie extins. Unii autori nu împărtăşesc aprecierea că simţul comun este naiv şi inerent inferior. Credinţele, opiniile beneficiază de evidenţa conferită de experienţă şi ştiinţe. Concepţia ‘naturală’ are la bază experienţa perceptuală şi la rândul ei este punct de plecare al reflecţiei.
Dialectica intertelaţiilor simţ comun, ştiinţe şi filosofie sunt comentate de M.Farber astfel:
‘Un proces niciodată încheiat de revizuire a concepţiilor simţului comun şi experienţei naturale rezultă din realizările ştiinţelor speciale. Idei care au fost folosite necritic în concepţia naturală despre lume, astfel ca timp, spaţiu, materie, infinit, scop, cauză, valoare, etc. devin subiect al analizei din partea unui grup de ştiinţe şi acest proces este continuat de filosofie’. În locul credinţelor(opiniilor)(beliefs) acceptate necritic vine idealul unui set de credinţe(beliefs) logic justificate. Un pas pregătitor necesar care trebuie să fie decisiv întreprins este să plasăm toate credinţele trecute şi concepţiile necritic acceptate sub semnul întrebării.
Această procedură este adesea foarte dificilă pentru a fi instituită totuşi, şi în fapt este rar realizată, ceea ce face necesar să-i relevăm importanţa. În mod ideal poate fi exprimată negativ ca libertate de prejudecăţi sau credinţe nefundate de orice fel; şi pozitiv, ca o construcţie a unei teorii despre om şi cosmos pe baza experienţei şi cunoaşterii ştiinţifice’.
L.Blaga descrie simţul comun ca fiind un corp de prejudecăţi dar pe care individul integrat perfect în colectivitate nu le va descoperi niciodată ca atare … ‘Este mai bine să ne dăm seama de această situaţie înainte de a vorbi despre ruptura pe care filosoful o efectuează în omogenitatea simţului comun’. După Blaga, simţul comun se constituie ca un corp de prejudecăţi. O prejudecată este o unitate de evidenţe false.
Kant defineşte prejudecata ca fiind ‘tendinţa raţiunii spre pasivitate şi în consecinţă spre heteronomie. Tot Kant relevă natura prejudecăţilor şi subliniază necesitatea combaterii lor din două motive: în numele adevărului, căci dacă raţiunea se comportă pasiv este posibilă în demersul ei de eroare şi iluzie; în numele libertăţii, deoarece dacă raţiunea este pasivă subiectul nu gândeşte prin el însuşi ci priveşte legea din exterior. ‘A gândi liber, înseamnă a fi autonom’.
Exemple: ‘pământul ar fi plan’, ‘aerul n-are greutate’, ‘un băţ introdus într-un pahar cu apă pare frânt la nivelul apei’.
Omul prin situaţia sa în lume are prejudecăţi, dar trebuie să lupte pentru a te înfrunta.
Bunul simţ(echivalent cu simţul comun) are o concepţie pozitivă în concepţia lui Descartes(‘bunul simţ este lucrul cel mai bine împărţit întregii lumi’), dar una peiorativă în filosofia lui Hegel: ‘modul de a gândi al unui timp în care sunt conţinute toate prejudecăţile timpului’.
Teoretic prejudecata este un obstacol în cunoaştere, fiind o explicaţie a lucrurilor fără bază raţională, şi deci suspectată.
Unele prejudecăţi se constituie, ca sistem de prezentări şi valori proprii.
Prejudecata se defineşte ca fiind mai mult decât o ignoranţă sau mai puţin decât o judecată.
Spre deosebire de prejudecată, opinia se formează plecând de la experienţă(personală) şi are o elaborare la bază, care constă în comparare şi reflexie.
Kant a acordat atenţie specială studiului problemei prejudecăţilor, le-a definit sursele şi le-a clasificat. Tot el spunea: ‘Judecăţile provizorii nu trebuie confundate cu prejudecăţile. Prejudecăţile sunt judecăţi provizorii pentru faptul că sunt acceptate ca principii. Fiecare prejudecată trebuie considerată drept un principiu al judecăţilor eronate. Din prejudecăţi nu decurg prejudecăţi, ci judecăţi eronate.
Trebuie să distingem cunoştinţa falsă, care decurge prin prejudecată, de sursa ei, de prejudecata însăşi’.
Kant consideră ca surse principale ale prejudecăţilor următoarele trei: 1.imitaţia(care se propagă din mijloace, ca formule, aforisme, sentinţe),2.obişnuinţa, 3.înclinaţia.
Imitaţia este sursa cea mai fertilă şi prolifică în materie de prejudecăţi. Se pot distinge prejudecăţi ale autorităţilor şi projudecăţi din amor propriu şi cuprind următoarele feluri: prejudecată faţă de autoritatea persoanei, prejudecată faţă de autoritatea mulţimii, faţă de autoritatea epocilor.
Simţul comun ca entitate are o compoziţie eterogenă, încât nefiind sistematic, are mai curând caracterul unui amalgam.
Putem afirma că simţul comun conţine un element de corectitudine generat de evidenţa relevantă disponibilă datorată experienţei naturale, darşi elementelor, ştiinţifice asimilate în plus, se susţine că există multe credinţe fundamentale despre natură şi societate, întemeiate pe experienţa obişnuită. Oricum, simţul comun(dacă distingem între stiinţă fundamentală şi stiinţă aplicată) ăi află într-un raport activ cu cea din urmă, deoarece produsele tehnologice devin lucruri ale lumii experienţei.





Filosofia pro şi versus simţul comun
Whitehead exprimă ideea că încrederea în evidenţa disponibilă a simţului comun este ‘demnă de crezare’, această evidenţă a experienţei obţinute reprezentând testul final al absurdităţii.
Nu toţi filosofii au o atitudine unitară. Blaga vede între simţul comun şi filosofie discontinuitate. Parmenide în schimb, datorită metafizicii sale deductiv gnoseologică a simţurilor, al experienţei senzoriale a fost mult timp omis pe nedrept. Platon însă este întemeiatorul

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles