Finlanda

Trimis la data: 2007-02-27 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Eliza Dimensiune: 282kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Finlanda (în finlandeză, Suomi, "ţara celor o mie de lacuri), republică în nordul Europei, învecinată la nord cu Norvegia, la est cu Rusia, la sud cu Rusia şi Golful Finlandei, la sud-vest cu M. Baltică, şi la vest cu Golful Botnic şi Suedia. Aproape o treime din Finlanda se află la nord în Cercul Arctic. Aria Finlandei, incluzând cei 33 551 km2 de apă din interiorul ţării, are un total de 338 145 km2. Helsinki este capitala şi cel mai mare oraş al Finlandei.

Finlanda este o ţară ce are în compoziţie 60 000 de lacuri, cele mai mari fiind Saimaa, Inari, şi Păijănne. Arhipelagul Ahvenanmaa (Insulele Lland) se află în sud-vestul Finlandei, înăuntrul M. Baltice şi conţine 6 500 de insule. Principalele râuri ale Finlandei sunt Tornio, Muonio, Kemi şi Oulu.

Dar numai Oulu poate fi navigat de marile ambarcaţiuni. Ţara este alcătuită din foarte multe podişuri, cu altitudini medii de 120 până la 180 m. Terenul este în general neted; ţinuturile deluroase sunt mai proeminente în nord, munţii se află în nord-vestul extrem. Muntele Haltia din Finlanda(1 324 m) în nord-vest, aproape de graniţa norvegiană, este cel mai înalt vârf al Finlanei. Extrema nordică a Finlandei, ce se întinde de-a lungul Cercului Arctic, este cunoscută sub numele de Laponia.

Plante şi animale
Aproximativ trei pătrimi din Finlanda este acoperită de păduri. Excepţie face extrema sudică, unde sunt arini, arţari şi ulmi, pădurile sunt majoritatea de conifere, dominate de molizi şi pini. În Finlanda trăiesc aproape 1 200 de specii de plante şi ferigi şi vreo 1 000 de varietăţi de licheni.

Printre animalele sălbatice se numeră: urşii, lupii şi vulpea polară , toate găsite mai ales în zona cea mai puţin populată din regiunile de nord. Renul, domesticit de sami(laponi), a dispărut în sălbăticie. Cuiburile gâştelor sălbatice, lebedelor, ptarmiganului şi fluierarului auriu sunt peste tot cuprinsul nordului Finlandei. Printre peştii de apă dulce se încadrează bibanii, somonii, păstrăvii şi ştiucile. Principalii peşti de apă sărată sunt codul, scrumbia şi egrefinul. Balenele pot fi observate de pe coastă.

Solurile
Soluri cenuşii de munte predomină ţinuturile interioare. Treimea nordică a Finlandei este acoperită de mlaştini amestecate cu turbă. Cele mai fertile soluri sunt în sud, câmpiile de coastă, care sunt formate din argilă marină.

Clima
Datorită influenţei moderate a apelor ce o înconjoară, climatul Finlandei este mai puţin sever decât s-ar fi aşteptat. Temperatura medie în luna iulie în sud este de 15.6oC; în februarie este de aproximativ -8,9oC. Precipitaţiile (ploaia şi ninsoare) sunt în medie de 460 mm în nord şi 710 în sud. Un mic strat de zăpadă acoperă pământul în sud pentru 4-5 luni (pe an) şi pentru 7 luni în nord.

Resurse naturale
Pădurile sunt cea mai valoroasă resursă naturală a Finlandei. Molidul, pinul şi mesteacănul auriu sunt principalele specii exploatate în scop economic. Singurii combustibili sunt lemnul si turba. Finlanda are depozite de metal printre care cupru, zinc, fier, nichel care sunt exploatate. Plumbul, vanadiul, argintul şi aurul sunt extrase pentru comercializare. Granitul si calcarul sunt minerale abundente.

Populaţia

Populaţia Finlandei este una scandinavo-baltică. Vorbitorii de limbă finlandeză constituie mai mult de 93% din populaţie, iar vorbitori de limbă suedeză sunt cei mai mulţi în I-lele Lland, aproape 6% . În nordul îndepărtat mai sunt Sami; care constituie 2 500 de oameni ce înseamnă 1% din populaţie. Deşi minoritatea suedeză este în scădere, suedezii au un partid politic, câteva şcoli proprii şi câteva instituţii separate.

Aproximativ 60% din populaţie este urbană. Finlandeza şi Suedeza sunt limbile oficiale. Finlandeza este o limbă fino-ugrică. Cei ce vorbesc suedeza sunt aflaţi în special în regiunile de sud-vest, în insulele Lland. Sami vorbesc sameză (laponă), un dialect al finlandezei. Biserica Evanghelică Luterană a Finlandei este principala Biserică Naţională, aproape 90% din populaţie îi sunt membri, libertatea cultului este, în orice caz, garantată tuturor religiilor. Biserica Ortodoxă, tot o Biserică Naţională, a scăzut brusc în membri de la sfârşitul Al Doilea Război Mondial.

Caracteristicile populaţiei
Finlanda are o populaţie de 5 098 754 (estimare din 1 994). Aceasta ne conferă o densitate de numai 15 oameni/km2, făcând din Finlanda una dintre cele mai rare ţări din Europa care poate avea o densitate atât de scăzută. Mai mult de două treimi din populaţie trăieşte în treimea sudică a ţării. Sporul natural este foarte mare, limitele de vârstă fiind de aproximativ 73 de ani pentru bărbaţi şi 77 de ani pentru femei în 1 990.

Limitele teritoriale
Finlanda este împărţită în 12 provincii, fiecare administrată de un guvernator ales de către preşedinte. Provinciile se numesc Ahvenanmaa, Hame, Keski-Suomi, Kuopio, Kzmi, Lappi, Mikkeli, Oulu, Pohjois-Karjala, Turku Ja Pori, Uusimaa şi Vaasa. Ahvenanmaa are o autonomie considerabilă cu propriul său parlament.

Principalele oraşe
Helsinki are o populaţie de aproximativ 515 765 (estimare din 1 994)de locuitori. Asemenea statutului guvernamental sunt intelectualitatea, fabricile şi centrele de comerţ ale Finlandei. Următoarele mari oraşe sunt: Espoo (186 507 loc.), Tamere (179 251 loc.) şi Turku, cea dintâi capitală din Finlanda(162 370 loc.).

Educaţie
Şcoala este gratuită şi obligatorie în Finlanda între 7 şi 16 ani. De fapt, acolo nu există analfabeţi. Ca o adăugare a şcolilor primare şi secundare normale, Finlanda are un sistem vast de educaţie a adulţilor ce constă în licee, academii şi institute pentru muncitori. Facilităţile educaţionale pentru adulţi sunt administrate în mod privat de municipalităţi sau provincii şi primesc subvenţii de la acestea.

Şcolile elementare şi secundare
Educaţia obligatorie constă în şase ani şcoală primară şi trei ani secundară. În 1992 aproximativ 394 300 de copii se duceau la 4 230 de şcoli primare şi 324 000 studenţi se duceau la 1 100 şcoli secundare. Finlanda menţine un sistem educaţie secundar pentru elevii cu vocaţii, cu şcoli de comerţ, arte, meserie, ştiinţe comune, agricultură, tehnologie; însumând aproximativ 123 296 de elevi în 1991.

Universităţi şi colegii
Instituţiile de educaţie superioară ale finlandezilor, care includ 13 universităţi şi câteva colegii şi şcoli profesionale, conţineau mai mult de 188 000 de studenţi în 1992. Cea mai mare universitate fiind Universitatea din Helsinki. Stabilită original la Turku în 1 640, universitatea a fost mutată la Helsinki în 1 828. Alte mari instituţii de educaţie superioară sunt: Universitatea din Turku(1 919), Şcoala de economie şi administraţie a comerţului(1 911), Universitatea din Tampere(1 966) şi Universitatea din Oulu(1 958).

Cultură
După cucerirea triburilor Finlandeze de către Suedezi la începutul secolului al 12-lea, cultura indigenă a fost orientată spre o extindere dominată de influenţele suedezilor, care durează până în prezent. Printre localnici, poemele epice tradiţionale au continuat să fie cântate de acompaniamente ca kantele, şi sculptura în lemn şi decorarea carpetelor cu tradiţionala spirală, swastika(un simbol antic) şi desenele geometrice simple şi-au continuat tradiţia.

Printre clasele educate, totuşi, a predominat cultura suedeză. Suedeza era vorbită şi, cu rare excepţii, era şi limba în care era scrisă literatura. Pentru că stilurile artei şi arhitecturii suedeze erau mult derivate, multe construcţii şi creaţii ale artei finlandeze reflectă influenţe italiene, germane, flamande, şi altele europene. În secolul 19, totuşi, finlandezii educaţi au început să învie din tradiţiile populare ale ţării lor. În acelaşi timp, o nouă literatură finlandeză a ieşit la iveală şi stilurile tradiţionale ale Finlandei au apărut în număr mare în artă şi arhitectură. Sauna, o baie cu aburi produsă de apa vărsată peste pietre încălzite, este o invenţie finlandeză şi încă un centru al vieţii sociale.

Biblioteci şi muzee
Finlandezi sunt un popor ce iubesc cartea, deci bibliotecile şi muzeele fac parte, fără nici o îndoială, din cultura lor. Biblioteca din Helsinki(1 860) are aproximativ 2.1 milioane de volume. Biblioteca universităţii din Helsinki, cu circa 2.6 milioane de volume, serveşte ca bibliotecă naţională. Laolaltă, Finlanda are peste 1500 de biblioteci în toată ţara. De la Al Doilea Război Mondial, numărul muzeelor a crescut cu mai mult de 300. Muzeul naţional al Finlandei (1 893),în Helsinki, conţine colecţii comparative etnografice, finlandeze şi fino-ugrice, cât şi un departament arheologic. Alte muzee sunt: Mannerheimul, Municipal, Ateneul din Helsinki şi Muzeul de Artă din Turku

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles