Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac

Trimis la data: 2011-04-15 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 3944
Autor: Danadana dana Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Referat despre Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
Eminescu a intemeiat poezia noastra erotica, sintetizand dimensiunea senzuala a iubirii cu cea spirituala. Ca urmare, iubirea apare intotdeauna ca aspiratie, ca vis; scenariile eminesciene lasa impresia de irealitate prin atmosfera, prin imaginea cuplului, prin tonalitatea discursului. Indragostitii ies de sub tirania timpului si se inscriu in durata universala prin intensitatea sentimentului. Povestea lor nu este o evocare a unei iubiri trecute, ci o recuperare a Edenului pierdut sau o proiectie in viitor.
Raporteaza o eroare

Referat despre Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
In lirica eminesciana este cultivat cu precadere elementul feminine - principiul cunoasterii afective, in contrast cu elementul masculine - principiul cunoasterii spirituale. Feminitatea cuprinde tot Cosmosul: elemente terestre (valea, padurea), vegetale (floarea, trestia), acvatice (apa, balta), cosmice (luna, steaua, seara, noaptea); elementele masculine sunt: izvorul, codrul si muntele.

In planul reprezentarii, poezia eminesciana adduce antropomorfismul (personificarea elementelor naturii); femininul apare ca principiu protector, generator de viata, cu functia de mama, de iubita, logodnica, mireasa; eul poetic este simbolul principiului masculin.
Elementele naturii sunt si ele purtatoare de eros (glasul apei are inflexiuni feminine de voluptate).

Imaginarul poetic este un spatiu al naturii erotizate; cele doua sentimente - al naturii si al iubirii, se contopesc. Contemplarea si visarea in intimitatea naturii duc insa la melancolie pentru ca trezesc fiorul metafizic al infinitului si al misterului universal.

Spatiul scenariilor cuprinde trei sfere: acvaticul, terestrul si cosmicul. Stelele produc o muzica invaluitoare; atributul privirii astrale echivaleaza cu cel al ingerilor; frecvent, apare simbolul iubita - stea - inger. Luna este pusa in legatura cu anima poetului; ea poate fi simbolul timpului; adesea, este personificata in regina, stapana, iubita.

Perechea de indragostiti isi traieste reverie intr-un spatiu silverstru si rustic, arhaic si izolat; el pare un eden al erosului. Formele spatiului terestru alcatuiesc un cadru ascensional in sensul ca aspira la contopirea cu infinitul cosmic. Despartirea cuplului implica insa un spatiu regresiv, inghetat. Atunci, iubirea este retraita imaginar cu o imensa suferinta a absentei iubitei.

Dinamica apropierii prin iubire atinge punctual dramatic in constatarea ca iubirea absoluta este o imposibilitate mereu dorita in viata concreta, dar posibila numai in vis.

Poezia "Floare albastra" publicata in 1873 in revista Convorbiri literare poate fi considerate reprezentativa pentru viziunea eminesciana asupra naturii si a iubirii.

Poezia se constituie ca un dialog intre doua voci lirice (mastile eului liric), fiind alcatuita din cinci fragmente:
1) primele trei strofe contin un monolog al instantei feminine adresat instantei masculine (omul de geniu); strofa a patra este un comentariu al eului liric fata de vorbele fetei;
3) strofele V - XII contin scenariul unei povesti de iubire imaginate; 4) strofa XIII este un alt comentariu al eului liric; 5) ultima strofa este un adaos tarziu la comentariile din strofele IV si XIII.

Titlul aminteste de un motiv romantic intalnit si la Novalis si Leopardi, culoarea albstra sugerand setea de cunoastere si nostalgia infinitului. La Eminescu se pastreaza si aceste sensuri, dar se adauga si altele: floarea albastra este o metafora pentru cunoasterea afectiva, dionisiaca asupra lumii, avand la baza principiul feminin.

Primele trei strofe - un monolog al iubitei cu caracter adresativ - contin reprosul acestuia adus atitudinii de detasare a barbatului fata de manifestarile vietii cotidiene: "Iar te-ai cufundat in stele si in nori si-n ceruri nalte?". Prin metafore plastice este sugerat spatial spiritului in aspiratia lui spre cunoastere: de la elementele genezei ("intunecata mare") pana la timpul istoric ("piramidele-nvechite"). Termeni precum: "ceruri inalte", "campii Asire", "intunecata mare" sugereaza "departele" spre care aspira omul de geniu.

Strofa a patra contine un comentariu nostalgic al eului liric fata de spusele iubitei si fata de propria lui atitudine de atunci: "eu am ras, n-am zis nimica"; tacerea aceasta traduce imposibilitatea iesirii sale de sub imperiul abstract al ideilor.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.