Flora si vegetatia unor masive muntoase din Romania

Trimis la data: 2008-02-16 Materia: Biologie Nivel: Facultate Pagini: 15 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Dragomir Alexandru Dimensiune: 35kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Munţii Rodnei, situaţi în nordul Carpaţilor Orientali, constituie cel mai înalt masiv, cu altitudinea maximă de 2303 m (Vf. Pitrosul Mare) din această grupă. Ei sunt consideraţi ca una dintre cele mai reprezentative unităţi montane din Carpaţii Orientali, care se impune prin masivitate şi extindere. Rocile cele mai răspândite, care dealtfel constituie şi nucleul masivului, sunt şisturile cristaline de epizonă, înconjurate de un brâu continuu de depozite sedimentare de vârstă cretacică şi paleogenă, alcătuite în mare parte din gresii, marne, conglomerate cuarţitice, calcare numulitice şi pe alocuri calcare coraligene.

Constituţia geologică variată a Munţilor Rodnei a favorizat dezvoltarea unui relief puternic fragmentat, cu creste ascuţite, pereţi abrupţi, văi adânci, suprafeţe etajate şi diferite forme structurale.

Glaciaţiunile cuaternare au contribuit în mod substanţial la evoluţia reliefului, influenţele lor fiind mai evidente pe versantul nordic (maramureşean), foarte abrupt, care este presărat cu numeroase circuri glaciare, de unde izvorăsc cele mai multe dintre pâraiele masivului. Versantul sudic adăposteşte puţine urme glaciare, reprezentate prin câteva circuri suspendate, cu extindere redusă, acoperite de păşuni, unde iarna se acumulează însemnate cantităţi de zăpadă, care după topire se transformă în "ochiuri de apă".

Zona de creastă este înconjurată de formaţiuni periglaciare, printre care mai importante din punct de vedere al vegetaţiei sunt depozitele de grohotiş. Reţeaua hidrografică este bogată, de aici izvorând o serie de râuri care înconjoară masivul: Someşul Mare, Iza, Vişeul, Bistriţa Aurie. Lacurile, în număr de 23, sunt în majoritate de origine glaciară, cu suprafeţe mici (sub 1 ha), puţin adânci (până la 5 m), cu ape oligominerale (până la 45 mg/l).

Poziţia geografică, orientarea culmii principale pe direcţia est-vest, ca şi masivitatea, situează Munţii Rodnei în zona cu climat continental-moderat, supus influenţelor nord-atlantice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între -1,5 C în cele mai înalte zone şi 6-7 C la baza masivului, valorile fiind cu aprox. 1 C mai scăzute pe versantul nordic faţă de cel sudic.

Frecvenţa mare a maselor de aer umed şi a fronturilor atlantice au un rol important în dezvoltarea şi distribuţia norilor, determinând o nebulozitate medie anuală de 6-7/10, mai ridicată pe versantul sud-vestic comparativ cu cel nord-estic. Precipitaţiile atmosferice au o repartizare locală neuniformă, în funcţie de expoziţie şi altitudine.

Expoziţia masivului faţă de circulaţia vestică determină căderea unor cantităţi de precipitaţii mai ridicate comparativ cu alte masive din ţară, astfel pe versanţii vestici şi sud-vestici, în etajul alpin cantitatea de precipitaţii poate depăşi 1400 mm/an.

La baza masivului se întind pădurile de fag (Fagus silvatica), care pe văile umbrite coboară până la 500 m (ocazional 300 m altitudine), în partea inferioară având loc infiltrarea carpenului (Carpinus betulus) şi a gorunului (Quercus petrea). Pajiştile din acest etaj sunt edificate de iarba câmpului (Agrostis tenuis), alături de care apar în parte inferioară pieptănariţa (Cynosurus cristatus) şi păiuşul (Festuca pratensis), iar în partea superioară coboară păiuşul roşu (Festuca rubra).

Subetajul montan superior (1100-1500 m) este individualizat prin prezenţa pădurilor boreale pure de molid, răspândite pe toată întinderea masivului. În zonele despădurite din acest subetaj se întâlnesc, în funcţie de factorii pedoecologici, fie pajişti mezotrofe edificate de iarba câmpului (Agrostis tenuis) şi păiuş roşu (Festuca rubra), fie pajişti mezooligotrofe edificate de Festuca nigricans, alături de care apare ca specie caracteristică luceafărul (Scorzonera rosea).

Etajul subalpin începe să se contureze începând de la 1500-1550 m, odată cu apariţia molidişurilor de limită, pentru ca de la 1650 m să devină dominante tufărişurile de jneapăn (Pinus mugo). Şi aici, ca în toate masivele din România, mari suprafeţe de tufărişuri subalpine au fost distruse în scopul extinderii suprafeţelor cu păşuni, astfel încât în prezent aceste tufărişuri au rămas compacte numai în zona rezervaţiei Pietrosul Mare.

Pâlcuri mari de jnepenişuri s-au mai păstrat însă pe toţi versanţii abrupţi ai văilor intramontane, în căldările glaciare şi pe unele vârfuri unde defrişarea a fost mai dificilă şi terenul este impropriu păşunatului. Aceste pâlcuri constituie mărturia faptului că odinioară tufărişurile de jneapăn acopereau versanţii şi culnile tuturor vârfurilor din masiv până la 2100 m.

În locul lor s-au instalat ulterior pe versanţii mai slab înclinaţi tufărişuri de afin (Vaccinium myrtillus), bujor de munte (Rhododendron kotschyi), alături de care apar plante ierboase înalte: Calamagrostis villosa, Hypericum maculatum, Scorzonera rosea şi Deschampsia caespitosa în locurile plane, cu umiditate ridicată, iar pe crestele şi şeile vârfurilor înalte s-au instalat comunităţi alpine, formate din Oreochloa disticha, Potentilla ternata, Festuca airioides, F. nigrescens.

Acestea edifică pajişti compacte cu o mare extindere, care prin sustragerea de la păşunat pot evolua spre fitocenoze semiarbustive ale asociaţiei Vaccinio-Rhododendretum. Pe vârfurile expuse în permanenţă vânturilor se întâlnesc pajişti edificate de Juncus trifidus, în habitatele cu expoziţie nordice apare codominantă Oreochloa disticha. Dacă la altitudini mari aceste pajişti reprezintă pentru condiţiile pedoclimatice ale Munţilor Rodnei vegetaţia climax, extinderea lor subrecentă la altitudini mai mici se datorează în principal factorului antropic, prin defrişarea unor mari suprafeţe de jnepenişuri şi păşunarea intensivă a acestor terenuri.

Un argument în favoarea originii secundare a acestor pajişti o constituie prezenţa unor specii tipice pentru jnepenişuri, cum ar fi pristeniorul (Homogyne alpina), degetăruţul (Soldanella hungarica ssp. major), afinul (Vaccinium myrtillus) şi merişorul (V. vitis-idaea) şi bujorul de munte (Rhodendron kotschyi), care se menţin constant în compoziţia floristică a comunităţilor edificate de Juncus trifidus din etajul subalpin.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles