Flori

Evolutia florilor
Plantele ce infloresc se considera ca au o vechime de 135 de milioane de ani, ele reprezentand rezultatul transformarilor ce au afectat gimnospermele. Dupa indelungi cercetari oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca primele flori semanau cu magnoliile de astazi sau cu "liliacul de apa", celor doua tipuri de plante lipsindu-le unele structuri specializate Mintalnite la plantele asa zise "moderne".

Insa din 1990 cercetatorii au comparat ADN-ul diverselor flori si au determinat astfel relatiile dintre acestea din punct de vedere a evolutiei. Astfel a fost descoperita o mica planta cu flori de culoare crem din specia Amborella care se pare ca este ultima "ruda" supravietuitoare a primei plante cu flori.

Evolutia plantelor a schimbat radical fata Pamantului. Caci o planeta ale carei ape sunt colorate de verdele monocromatic al algelor si a carei scoarta este impanzita de flori viu colorate in rosu, portocaliu, violet, albastru, galben, este o planeta vie. Plantele cu flori s-au inmultit repede, in mare masura deoarece fructele lor le-au imprastiat in mod eficient semintele, azi fiind cunoscute aproximativ 240 000 de specii.

Florile, ca si alte specii de amfibieni, reptile, insecte, pasari, mamifere sunt supuse disparitiei, ajutata de acei oameni care nu numai ca nu previn extinctia in mod firesc a plantelor, dar o provoaca. Caci in cautare de locuri "bune" pentru constructia de locuinte sau pentru amplasarea unei fabrici, ei dau tocmai peste putinele locuri neafectate de poluare.

Ei patrund in mijlocul naturii si o infecteaza cu poluanti de toate genurile: chimici, fonici, distrug stratul protector de ozon.Si daca ne gandim bine fara plante oamenii nici n-ar exista, caci fosilele lor reprezinta principalii carburanti folositi, radacinile plantelor fixeaza solul, in tulpinile lor isi gasesc adapost mici vietuitoare, frunzele lor sunt "laboratorul" de preparare a oxigenului, florile plantelor ne incanta privirea, iar unele din fructele lor reprezinta baza alimentatiei umane... si totusi oamenii le distrug cu atata ignoranta.

Floarea la angiosperme si giosperme
Organul cel mai evoluat din regnul plantelor este floarea care a aparut prima oara la conifere si apoi a evoluat la angiosperme.Floarea la angiosperme are originea in mugurii florali mixti ai tulpinii. Ele se dezvolta la subsuara frunzelor modificate numite broctee.

Functiile florii sunt:
- organ unde se formeaza celulele reproducatoare
- este sediul fecundarii, formarii fructului
Floarea duce la formarea noului germen de inmultire -samanta protejata de fruct.

O floare tipica la angiosperme este alcatuita din:
- peduncul (poarta numele de pedicel cand florile sunt grupate in inflorescente).
- receptacul;
- invelisurile florale (caliciul si corola);
- androceu;
- gineceu.
Pedunculul poate lipsi si in acest caz floarea se numeste sesila;

Floarea se formeaza la baza unei frunzulite numita bractee. Partile florii pot avea pozitii, marimi alcatuiri diferite si ele pot servi la recunoasterea speciilor si chiar a familiilor de plante.
Din punct de vedere al simetriei, florile sunt:
- cu polisimetrie si se numesc actinomorfe (ex. la mar);
- monosimetrie si se numesc zigomorfe (ex. la mazare);
- asimetrice sunt rare (Canna indica).

Receptaculul sau axul floral, este partea terminala a pedunculului si pe el se insera componentele florii. Din punct de vedere morfologic, receptaculul poate avea forme diferite:
- cilindric (micsunele);
- conic (piciorul-cocosului);
- disciform (fraga);
- butelie (ghiocel);
- cupa (maces).

Periantul este format din totalitatea invelisurilor florale care se gasesc in jurul organelor de reproducere. Cand periantul este format din doua invelisuri (caliciu si corola), el se numeste periant dublu. Cand este alcatuit din elemente asemanatoare, nediferentiate (tepale), se numeste periant simplu sau perigon.

Perigonul poate fi:
- sepaloid (calicoid) cand tepalele sunt verzi (Urtica);
- petaloid (coroloid) cand tepalele sunt colorate ca si o corola tipica (la Tulipa);
- gamopetal, cand tepalele sunt concrescute total sau partial prin marginile lor (Convallaria);
- dialipetal, cand tepalele sunt libere (Tulipa);
- redus la niste perisori (la Eriphorum).

La unele plante periantul lipseste si atunci florile se numesc nude.
Caliciul este verticilul exterior al periantului si este format din totalitatea sepalelor. Caliciul dupa culoarea sepalelor poate fi:
- foliaceu - cand sepalele sunt de culoare verde;
- petaloid - cand sepalele sunt colorate.
Dupa raportul de concrestere dintre sepale, caliciul este:
- dialisepal - sepalele sunt libere (fam Crucifere);
- gamosepal - sepalele concresc prin marginile lor; din punct de vedere a simetriei acesta poate fi actinomorf si zigomorf.