Folosirii metodelor cantitative in sociologie

Trimis la data: 2007-05-17 Materia: Filosofie Nivel: Facultate Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Iacob Rotaru Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În prezent sociologia, care are la dispoziţie un volum foarte mare de cercetări empirice, devine din ce în ce mai mult o ştiinţă concretă despre societate, despre legile dezvoltării şi funcţionării ei. În cazul de faţă matematica are rolul de „filtru” logic sui-generis; trecând cercetările sociologice prin acest filtru, putem elimina tot ceea ce nu are legătură nici cu practica nici cu teoria, de aceea numai ce trece prin acest „filtru” trebuie pus la baza ştiinţei.

Metodele matematice au un rol deosebit de mare în toate domeniile de cercetare socială. Aproape în orice cercetare sociologică concretă se recurge într-un fel sau altul la aparatul matematic astfel se formează concepţia despre constituirea unei discipline ştiinţifice autonome; sociologia matematică.
Limbajul matematic devine o componentă necesară a societăţii atunci când şi această ştiinţă trece pe tărâmul cercetării concrete, empirice a fenomenelor sociale.

Metodele cantitative, matematice (în cazul de faţă nu este necesar să facem o distincţie principală între aceşti termeni), nu reprezintă ceva introdus din afară, un factor exterior în raport cu investigaţia sociologică contemporană.

Ele sunt tot atât de fireşti pentru această investigaţie ca şi pentru cercetarea fizică, psihologică, geologică, astronomică, lingvistică, precum şi pentru oricare altă ştiinţă concretă experimentală, empirică, implicând proceduri logice riguroase de detaşare a părţilor, măsurare, de pătrundere în structura obiectelor studiate, de construire şi verificare empirică a modelelor teoretice. Ne putem întreba cât sunt de eficiente şi în ce măsură sunt dezvoltate aceste metode în diversele domenii ale cercetării, cum se îmbină ele cu alte tipuri de înaintare a cunoaşterii, dar toate acestea reprezintă o altă problemă.

Se vorbeşte uneori despre tendinţa de transformare a sociologiei într-o ştiinţă exactă, ca urmare a dezvoltării în interiorul ei a metodelor matematice de investigaţie. Acest punct de vedere este, în fond, greşit, deoarece nici astronomia, nici fizica, nici biologia nu sunt discipline „exacte”. Ele sunt ştiinţe empirice, care se bazează pe experienţă şi care utilizează într-o măsură mai mare sau mai mică limbajul ştiinţelor cu adevărat exacte, al matematicii şi al logicii.

După cum se cunoaşte, ştiinţele contemporane ale naturii (iar după ele şi multe domenii ale psihologiei, lingvisticii, ştiinţei economice etc.) au atins nivelul descrierii matematice riguroase a rezultatelor lor şi a procedurilor de obţinere a acestor rezultate, datorită unei profunde restructurări interne, care a implicat, între altele, renunţarea la limbajul metafizic al „ forţelor” , „esenţelor”, „primului impuls” etc. în folosul analizei structurilor, dependenţelor, elementelor, câmpurilor etc. empiric reale (şi deci măsurabile).

Acest proces, legat de separarea tipului de cunoaştere concret ştiinţific de tipul filozofic (şi de formarea unor noi relaţii între ele), a început în ştiinţele naturii încă de pe timpul lui Galilei, iar în domeniul social în secolul al XIX-lea. În această sferă a cunoaşterii, el a început să se desfăşoare cu cea mai mare intensitate o dată cu sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (Quetelet, Durkheim, Tarde şi alţii), când în general, în comparaţie cu secolul al XVIII-lea, s-a amplificat simţitor „ puternicul curent care duce de la ştiinţele naturii la ştiinţele sociale”.

Una din consecinţele cele mai importante ale acestui complex, multilateral şi care şi astăzi este departe de a fi realizat complet, o constituie formarea sociologiei actuale, ca ştiinţă concretă experimentală despre structura, funcţionarea şi dezvoltarea sistemelor sociale, ştiinţă care a pornit pe calea cercetării riguroase cu preţul renunţării la construcţiile speculative, la utopism şi moralizare, atât de caracteristice filozofiei sociale idealiste.

Faptul acesta nu a constituit deloc o limitare a obiectului ştiinţei la domeniul realităţii date direct senzorial; dimpotrivă, tocmai pentru ştiinţele contemporane ale naturii este caracteristică dezvoltarea pe scară largă a cercetării unor obiecte „abstracte” care reprezintă nişte construcţii, definite teoretic ( exemplul cel mai pregnant îl constituie quark-rile) şi care au o semnificaţie operaţională. O anumită apropiere de acest tip de cunoaştere o constituie categoriile ce s-au afirmat în sociologie, cum ar fi funcţiile sociale, rolurile, relaţiile sociale etc., care în fond, reprezintă termenii de bază ai analizei sociologice( şi totodată ai celei cantitative).

Aşadar, în ce sens se poate vorbi azi despre analiza cantitativă a sistemelor sociale, a elementelor lor (grupuri, indivizi, instituţii) şi a proceselor, ca despre un nivel metodologic al cercetării în sociologie?

În primul rând, această analiză era relativ nouă pentru ştiinţa sociologică din ţările socialiste (cum era şi România), care este nevoită recupereze ceea ce nu a făcut de-a lungul unui şir de decenii, să depăşească în ritm accelerat hotarul metodologic care desparte sociologia contemporană de filozofia socială din secolul al XIX-lea.

În al doilea rând, o problemă nouă şi specifică pentru sociologie în ţările socialiste era aceea a aplicării metodelor cantitative în analiza proceselor caracteristice pentru viaţa lor socială (prognoza, modelul de conducere a macrosistemelor social-economice, etc.).

În al treilea rând, trebuie să considerăm drept un factor cu adevărat nou răspândirea tot mai largă şi creşterea în cadrul investigaţiilor sociologice a ponderii metodelor analizei cantitative, special adaptate pentru modelarea fenomenelor sociale ( diversele tipuri de scalare, teoria grafurilor, programarea etc.), precum şi pătrunderea în sfera gândirii sociologice a realizărilor unor discipline matematice noi ca cibernetica, teoria jocurilor, teoria informaţiei etc.. Un proces într-o măsură considerabilă nou îl constituie, de asemenea, extinderea limbajului matematic asupra anumitor etape ale cunoaşterii sociologice, cum sunt programarea cercetării, construirea generalizărilor teoretice şi a modelelor deductive din diverse niveluri.

Tocmai aceste aspecte, în ansamblul lor, au permis constituirea metodelor matematice în sociologie într-un domeniu aparte al cunoaşterii, „sociologia matematică”, ceea ce şi-a găsit expresie în apariţia în cursul deceniului şapte ( începând cu mijlocul deceniului al şaselea ) a unei serii întregi de publicaţii speciale ţi în formarea unor centre speciale de cercetare în S.U.A. , Franţa, dar şi în Uniunea Sovietică ( Novosibirsk, Moscova ).

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles