Formarea limbii romane

Trimis la data: 2002-06-21 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 10203
Autor: Palavescu irin Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Dacii alcătuiesc baza etnică a poporului nostru. Această credinţă o întemeiem pe următoarea argumentare: grosul populaţiei din Dacia Traiană l-au format dacii. Cu toate pierderile suferite în cele două războaie, cu tot numărul însemnat al coloniştilor de limbă latină, ei au păstrat totuşi preponderenţa. Fiindcă dacii erau locuitorii satelor şi, oricât de numeroase au fost oraşele din noua provincie, totuşi satele le întreceau cu mult. Dacă romanismul a prins rădăcini atât de puternice şi atât de durabile în stânga Dunării, e fiindcă, purtător al unei civilizaţii superioare, a câştigat pe aceşti daci, pe băştinaşi.
Raporteaza o eroare

Formarea limbii române

Puţinele informaţii de care dispunem asupra limbii strămoşilor noştri, constituie, evident, un handicap ; ele îngăduie, totuşi, câteva concluzii semnificative. Pe temeiul cercetărilor întreprinse în ultimele decenii, în special de I.I. Russu — cercetări care se întemeiază şi pe comparaţia cu limba albaneză, moştenitoare a vechii limbi ilire, care, la rându-i, era înrudită cu limba tracă, deci şi cu limba dacică s-au putut totuşi stabili un număr de 160 de termeni româneşti care sunt de origine geto-dacă.

Aceşti termeni privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc (beregată, buză, ceafă, grumaz, guşă), cu familia (copil, prunc, zestre), cu locuinţa (vatră, cătun, colibă), cu îndeletnicirile agricole, păstoreşti, viticole şi piscicole (mazăre, ţarină ; baci, brînză, mînz, strungă, ţap, ţarc, urdă, zară ; butuc, curpen, gordin, strugure ; baltă, gard), cu mediul fizic (măgură, mal), cu flora (brad, brânduşe, brusture, bunget, copac, gorun, leurdă, mugure), cu fauna (balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreţ, năpârcă, rânză, şopârlă, viezure, zimbru), cu diferite acţiuni (a răbda, a speria, a zburda) şi alţi termeni (ciucă, ţeapă) etc. Desigur, numărul acestor termeni va spori prin cercetările ulterioare.

Ele ne vor arăta de asemenea şi alte aspecte ale moştenirii lingvistice ; de pe acum se consideră însă că aparţin acestei moşteniri sufixele atât de frecvente şi de caracteristic româneşti : -esc, -eşte (omenesc, crăiesc, bărbăteşte, trupeşte). Ni s-au păstrat până azi de la daci în mod sigur câteva nume de ape : în primul rând Dunărea care derivă dintr-un Dunaris dacic ; apoi Argeşul din Arges-sos (la Herodot, deformat: Ordessos) ; Bîrzava, al cărei nume se regăseşte în oraşul dacic Berzobis. Someşul: o inscripţie latină din ţinuturile udate de acest râu vorbeşte de „Samus"; este sigur că romanii au păstrat vechiul nume, autohton. Acelaşi lucru cu Oltul —, Aluta în izvoarele latine şi cu Tisa. In izvoarele mai târzii, apare sub forma Pathissus şi Tisia.

Mureşul are foarte probabil o legătură cu vechiul Maris, pomenit de Herodot. Ampoiul redă un vechi nume autohton, printr-o formă intermediară latină ; Motrul este sigur dacic. Tot de la daci poate să vie şi Cerna, dacă numele ei este identic cu acela al oraşului dacic Tsierna, care se rnai găseşte în izvoarele istorice şi sub forma (((((( ( Ptolemeu : ( grecesc se pronunţă în româneşte dz ), Tierna (Tabula Peutingeri-ană), Dierna inscripţie latină), Zerna (Digestele lui Ulpianus). Adăugăm că oraşul se afla chiar la vărsarea râului în Dunăre. Buzăul credem a fi iarăşi dacic : un izvor grec din secolul al IV-lea ne-a păstrat numele lui sub forma ((((((; care poate fi foarte bine o transcriere greşită a lui (((((( (M( în greceşte se pronunţă b). De aceeaşi origine dacică par a fi şi numele râurilor Jiu, Gilort, Lotru, Ibru şi Vedea.

În ce priveşte numele de localităţi, siguranţă n-avem pînă acum decât pentru Abrud. Acesta derivă din Abruttus: compară cu Abrittus din Moesia, pomenit în inscripţiile latine. Poate că şi Tapae, unde s-au dat cele două lupte între Decebal şi romani să se fi păstrat în numele satului bănăţean de astăzi Tăpia, după cum în topicele dobrogene Hîrşova, Băroiu şi Oltina s-ar putea să regăsim vechile Carsium, Berrhoe, Altinum (transformarea lui a în o — pentru ultimul exemplu o constatăm în celebra inscripţie privind sfârşitul lui Decebal, inscripţie în care numele împăratului Traianus este redat Troianus). Cât despre capitală, Sarmizegetusa, şi oraşele mari: Apullum, Napoca, Porolissum, Malva, Drobeta sau măcar celelalte centre urbane, nu s-a păstrat nici un nume.

Lipsa de continuitate sub acest raport nu trebuie să mire : aşezările urbane au fost doar acelea asupra cărora s-au năpustit popoarele năvălitoare în primul rând : ele au şi dispărut în primul rând. Dar, dispărând viaţa municipală în Dacia — n-avem în limba română, cu excepţia termenilor cetate, din civitas şi pământ din pavimentum, nici un cuvânt care să amintească această viaţă municipală, instituţiile sau funcţionarii ei era natural să dispară şi numele oraşelor respective. Cât despre numele satelor, rămâne ca materialul nou documentar în genul, de pildă, al celui descoperit în tabulele cerate, să ne dea putinţa unei comparaţii din care să rezulte concluzii precise.

Este sigur că printre înaintaşii poporului român un loc important îl ocupă coloniştii aduşi de imperiu în Dacia. Nu zicem „romani" fiindcă dacă e să luăm cuvintele în sensul lor propriu, romani adevăraţi, adică locuitori al Italiei, au fost, după cum am văzut, prea puţini. Au venit, în schimb, traci, iliri, panoni, răsăriteni, vorbind limba latină. Au mai venit de asemenea, dar Intr-o măsură mult mai mică, greci, precum şi locuitori de alt neam, dar vorbind limba greacă. Toţi aceşti colonişti la un loc n-au întrecut însă, ca număr, pe autohtoni, pe daci. Aşadar, sub raportul numărului, coloniştii de limbă latină ocupă al doilea loc.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.