Formarea statelor medievale Tara Romaneasca si Moldova

Formele traditionale de organizare politica romaneasca au fost in aceasta perioada cnezatul si voievodatul, ce erau inzestrate cu organizare politica, militara si ecleziastica.Din punct de vedere extern, la baza formarii statelor medievale romanesti stau cativa factori ce au favorizat procesul de centralizare. Dupa ce ungurii s-au asezat in Campia Pannonica, si au inceput procesul de cucerire a teritoriului intracarpatic, in primele decenii ale sec. al XIII lea, Regatul maghiar manifesta tendinte expansioniste spre sud si est de Carpati.

Ungurii au incercat sa isi subordoneze structurile politice romanesti. Cumanii si tatarii au stopat expansiunea Ungariei la est si sud de Carpati, Ungaria si Polonia urmareau eliminarea Hoardei de Aur si stingerea dinastiei Arpadiene din Ungaria, sunt factori externi ce au contribuit la procesul de formare a statelor medieval extracarpatice.
La sud de Carpati, conform Diplomei Cavalerilor Ioaniti (1247), acordata de regele Bela al IV lea, existau formatiuni politice romanesti: Banatul de Severin, voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau, cnezatul lui Ioan, cnezatul lui Farcas.

Dintre acestea, singurul independent era voievodatul lui Seneslau. In acest context poate fi mentionata actiunea lui Litovoi din perioada 1277 - 1279, care incearca sa se eliobereze de sub dominatia maghiara, insa fara success. Traditia istorica mentioneaza pentru anul 1290/1291 descalecatul voievodului Negru Voda, de la Fagaras la Campulung si Arges, insa "teoria descalecatului" nu este sustinuta de izvoare.

Istoria certa a Tarii Romanesti, incepe cu Basarab I Intemeietorul (1310?-1352). In anul 1324 un document maghiar il mentioneaza ca vasal al regelui maghiar, Carol Robert d'Anjou, pentru Banatul de Severin. Documentul il numeste pe Basarab "voievodul nostru transalpin". Neintelegerile dintre cei doi, fac ca, in anul 1330, regele maghiar sa organizeze o expeditie la sud de Carpati, cu scopul supunerii tarii condusa de Basarab. Batalia a avut loc la Posada (9 - 12 noiembrie 1330), fiind descrisa in "Cronica pictata de la Viena".

Victoria obtinuta de catre Basarab a consfintit independent Tarii Romanesti. Tara Romaneasca cuprindea Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia, Basarabia. Semnificatia acestui nou statut al tarii si mai ales al voievodului consta in titulul voievodal "singur stapanitor" si apoi domn si mare voievod.

La est de Carpati se poate constata o evolutie asemanatoare in ceea ce priveste conditiile externe si interne de formare a statului moldovean. Letopisetele rusesti mentioneaza cnezii "bolohoveni", dar exista si alte denumiri ale autonomiilor locale romanesti: Codrii - Orheiului, Codrii Cosminului, Campul lui Dragos, cobale, ocoale.

Prima etapa a intemeierii Moldovei a fost legata de descalecatul lui Dragos. Cu ocazia expeditiilor antitataresti (1345 - 1354), este organizata in nordul Moldovei o marca de granite, cu centrul la Baia, condusa de Dragos, voievod roman din Maramures si exponent al politicii maghiare. Aceasta formatiune se afla sub suzeranitate maghiara si sub urmasii lui Dragos - Sas si Balc.