Franz Kafka - Procesul

Trimis la data: 2004-11-26 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Petru Dimensiune: 1336kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
O mica biografie a lui Franz Kafka, apoi prezentarea operei sale in linii generale, urmata de prezentarea romanului Procesul. Aprecieri critice si o mica paralela intre Franz Kafka si Albert Camus.
Raporteaza o eroare

Franz Kafka - Biografia
La 3 iulie 1883 se naşte, la Praga, Franz Kafka, primul copil din şase al negustorului înstărit Hermann Kafka, originar din satul Wossek din Cehia de sud şi al Iuliei Lowy, a cărei familie numără rabini, medici şi figuri de neconformişti, înclinaţi spre visare şi aventură. Franz moşteneşte caracterele familiei materne.

După învăţămîntul primar în limba germană, Kafka îşi continuă studiile la liceul Alstädter Deutsches Gymnasium, cel mai sever liceu din Praga de odinioară. În timpul şcolarităţii asistă la declanşarea animozităţilor naţionale chiar printre copii. Se consideră ateu şi socialist.

În amintirea colegilor săi, imaginea lui Kafka este a unui adolescent retras, rezervat, timid, dar prietenos, blînd şi serios. Îşi începe studiile universitare, atras întîi spre chimie de influenţa lecturilor ştiinţifice, apoi spre germanistică, dar după cîteva luni, supunîndu-se voinţei paterne, studiază dreptul.

Pasionat de literatură şi filozofie, Kafka asistă la conferinţa despre Schopenhauer a unui coleg, Max Brod, ţinută la o asociaţie studenţească; prietenia care se înfiripă va fi durabilă şi fructuoasă pentru posteritate; Brod, care i-a păstrat şi publicat manuscrisele după moarte, făcându-l cunoscut printr-o serie de scrieri notabile, l-a încurajat de la început să scrie şi să publice, uneori smulgîndu-i manuscrisele din mînă.

În Biografia sa, Brod scrie despre această perioadă: “Gusturile sale intelectuale nu mergeau spre pretenţios, bolnăvicios, bizar, grotesc, ci spre tot ce e mare, sănătos, simplu şi solid clădit, ce ajută omul să se purifice şi să se regenereze”. Astfel respinge avangardismul epocii, decadentismul şi pe “groteştii” praghezi. Lecturile sale de predilecţie fiind Hebbel, Grillparzer, Byron, Amiel, apoi Hamsun, Hoffmansthal, Th. Mann, Flaubert, Stendhal, Stifter, Hesse, mai tîrziu Dostoievski, Tolstoi, Strindberg.

Din relatarea lui Brod reiese şi că tînărul Kafka era destul de sportiv, nicidecum fricos cînd era vorba să ajute pe alţii, încurcat şi dezasperat însă în tot ce privea persoana sa. În primii ani de prietenie, Brod ignora activitatea literară a lui Kafka. Apoi, datorită încurajărilor sale, acesta a consimţit să publice, dar primele încercări sau au fost distruse de autor sau au fost pierdute.

În iunie 1906 îşi ia doctoratul în Drept şi, după o vacanţă la un unchi, medic la ţară, îşi începe stagiul obligator de un an la tribunalul corecţional, apoi la cel civil din Praga. Practica şi-o face în biroul avocaţial al unui unchi.
Perioada în care a lucrat ca funcţionar la o societate de asigurări sunt secvenţe de viaţă împrumutate artistic personajelor din romanele sale.

Deşi e mereu chinuit de dorinţa de a scrie şi de a avea timp liber, nu se va putea decide să părăsească profesia de funcţionar.
În 1910 începe să noteze reflecţii într-un jurnal. Timp de 13 ani îşi consemnează gîndurile cu regularitate.

Discret cu privire la viaţa sa intimă, bogat în deşirante plîngeri în legătură cu dificultăţile întîmpinate la scris, piedici din afară, dar şi îndoieli asupra menirii sale, inhibiţii şi probleme create de oboseală – jurnalul aduce, pe lîngă impresii despre cărţi şi spectacole, descrieri minuţioase de persoane şi gesturi şi mărturisiri preţioase cu privire la viaţa sa spirituală. Jurnalul său atestă că orele de birouîl oboseau peste măsură, consumîndu-i timpul şi energia diminuată ceva mai tîrziu de frecvente insomnii şi de exasperarea pricinuită de condiţiile neprielnice pentru scris în casa părintească.

În 1911 consemnează eforturi de a-şi reface sănătatea şubredă devenind vegetarian, renunţînd la alcool şi tutun, practicînd înotul, echitaţia şi frecventînd, vara, colonii naturiste. Viaţa sa sentimentală este sublimată definitiv, datorită temerii de fixare, Kafka preferînd logodna căsătoriei, dragostea platonică apropierii dintre îndrăgostiţi.

Practică, mereu în postură de veşnic logodnic, amînarea gesturilor decisive: în 1912 se îndrăgosteşte, pare-se, de la prima vedere, de Felice Bauer, în 1913 îi face o vizită la Berlin, în iunie 1914 se logodeşte în sfîrşit, în ianuarie1915 o revede, în 1916 călătoresc împreună, în 1917 se logodeşte a doua oară, dar rupe cu ea în decembrie a aceluiaşi an; în 1919 se logodeşte cu Julie Wohryzec, în 1920 – cu Milena Iesenka, rupe logodna cu Julie Wohryzec, în 1920 – cu Milena Iesenka, rupe logodna cu Julie, apoi îşi exprimă, în 1923, dorinţa de a se căsători cu Dora Dymant – părtaşa ultimului său an de viaţă.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.