Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu

Trimis la data: 2007-11-14 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 23
Autor: Vlad Ivanciuc Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cartea se deschide cu descrierea hramului de la Manastirea Neamt, unde multimea asteapta infrigurata sosirea lui Stefan. Atmosfera este de multumire si echilibru. Tara are drumuri asezate, dregatorii, proprietatile sunt asigurate prin danii si urice. In centrul cartii sta familia comisului Manole Par-Negru, ai carei fii au indeletniciri dintre cele mai diferite. Manole Par-Negru, boier de tara, necarturar dar credincios domnitorului sau, fusese comis al raposatului Bogdan-voievod. Boierul de la Timis se ingrijeste de sporirea hergheliilor domnesti. Pe de alta parte, comisul cel batran este sfetnic luminat si un luptator viteaz in batalii. Infruntand cu cele saisprezece steaguri ale sale pe turci, el moare eroic in lupta de la Vaslui, asigurand o biruinta rasunatoare.

Simion, primul fecior al lui Manole, e viteaz si chibzuit, dar inchis in sine. Este si el un mare luptator. In episodul din Polonia cand o elibereaza din mainile rapitorilor pe Marusca, devenita sotia sa, ca si in apriga inclestare de la Vaslui, unde va cadea alaturi de Manole comisul, Simion isi arata marile lui calitati de om de actiune. Dezamagit din dragoste, Nicoara, alt fiu al comisului, ia drumul manastirii, devenind calugarul Nicodim. Mezinul Ionut i se adreseaza cu o formula de reverenta curioasa: “badita Nicoara si cuvioase Nicodime”. Carturar si sfetnic al familiei, Nicoara isi petrece viata “intru mahnire si cartile sfinte”.

Satisfacut cu rangul de al doilea comis, Cristea sta sub influenta frumoasei Candochia, fiind ispitit la un moment dat sa dea crezare boierilor uneltitori impotriva domniei. Damian, negutator pribeag la Liov, pretuieste mai mult averea decat spada. Din Polonia sprijina totusi politica lui Stefan, instiintandu-l asupra problemelor curente. Junele Inut – expansiv si viteaz, un Fat-Frumos cuceritor, dupa cum spune batrana cu ghiocul (aparitii care tind spre basm) : Mai uita-te o data la mine, ca sa ma fac iar tanara. Semet si neostenit, el se angajeaza in actiuni indraznete, care-i creaza un fel de legenda.

In momentul chemarii lui la curte, pentru a-si incepe ucenicia, tanarul apare pe un harmasaras pag, gata de fapte mari : Abia ii infiera mustata. Purta contas de postav albastru de Flandra, ciubote de marochin ros si jungher la cingatoare. Avea cusma plecata pe o spranceana si zambea primaverii. Sangele lui clocoteste, dornic de ispravi ; in acel copil e praf de pusca remarca fratele sau vitreg, calugarul Nicodim. Stie sa fie bezmetic si prietenos. Era fluture, flacara, schimbator ca un pui, pui de demon. Cunostea manuirea armelor si mestesugul vanatului ; indranea sa incalece armasarii cei mai temuti. In lupte era conducator iscusit iar cu timpul si-a dezvaluit si calitati de diplomat, aducand stiri pretioase de la Stambul. Este supranumit Jder cel mititel si sta, in toata trilogia, in primul plan al evocarii.

Celelalte personaje In clipele grele pentru tara Stefan se sfatuieste cu arhimandritul Amfilohie Sendrea, ruda apropiata, om de cultura bizantina, ca si domnitorul. Hotararea domnului de a schimba lucrurile, asezand domnia pe temelii noi, gaseste incuviintarea arhimandritului : Trebuiesc, stapane, boieri si dregatori tineri, care au crescut intru credinta si frica domniei tale. Ridicand boierime noua… iti gasesti si ostenii care sa umble cu vrednicie inainte, nu sa-si caute papucii in urma. Un portret mai conturat ca altele este cel al comisoaiei Ilisafta, mama fratilor Jderi. Vioiciunea jupanesei de la Timis denota o inteligenta sclipitoare ; sub asprimea ei e multa gingasie – nu se afla in acea parte de tara suflet mai blajin decat al comisoaiei. Ceilalti oameni ai mariei sale sunt oameni simpli ca starostele Nechifor Caliman – razes, este un mosneag uscat si darz… Avea semn domnesc la caciula si in mana dreapta toiag si toporisca. In fata lui Voda starostele se fuduleste cu multa umilinta, povestind cu umor.

Cei sapte feciori ai lui sunt toti vanatori in slujba domnitorului. Voinici si de isprava, ei sunt aparitii de basm. Pe doi dintre ei, cu care discuta Ionut, acesta ii vede ca personaje de basm, zicandu-le Sfarma-Piatra si Stramba-Lemne. Desfasurarea epica In primavara anului 1469 Stefan este asteptat de o mare multime de oameni la manastirea Neamtului. In intampinarea voievodului au venit oameni din toate partile – Gramezile de oameni prinsera a se misca nelinistite. Jder cel mititel, fiul mezin al comisului, vesteste ca alaiul domnesc se apropie.

Domnitorul se arata poporului cu inima deschisa ; politica voievodului se baza pe increderea ce i-o aratau acesti oameni. Fratii Jderi aveau cu totii pe obraz, sub coada pleopei stangi, acel semn oval, cat ai pune degetul cel mare, impodobit cu par de culoarea jivinei a carui porecla o purta comisul. Cel mai mic dintre frati va fi destinat din porunca domneasca uceniciei la curte pe langa oamenii de arme, pentru a deprinde mestesugul strategiei si a se obisnui cu greutatile vietii de ostean. Aceasta este semnificatia primului volum al trilogiei. Scoala razboiului este in realitate scoala vietii, caci, impresurata de dusmani, tara tara trebuie aparata.

Figura domnitorului este vazuta in momente caracteristice : calatorind prin tara, facand judete, intalnindu-se cu dregatorii, conducand ostirea sau examinandu-si constiinta in clipe de meditatie. Tara Moldovei cunoaste belsug de roade si vanat. Renumele cailor a trecut peste hotare. Despre faimosul Catalan se spune ca, asemenea cailor din basme, poarta noroc domnitorului – si dusmanii stiu asta. Se si zvoneste ca niste iscoade ar incerca sa rapeasca din grajdurile de la Timis calul alb cu tinta in frunte al lui Voda. Dar comisul cel batran si Simion, impreuna cu altii, descopera la timp pe vrajmas.
Ionut freamata pentru frumoasa jupaneata Nasta, fiica unui boier din tara de sus, de care se simte atras si tanarul sau prieten Alexandru, vlastar domenesc si frate de cruce. Invazia tatarilor pune capat dragostei, caci, luata in surghin, jupanita Nasta va fi inchisa intre zidurile Cetatii Albe. Dand dovada de eroism, angajat intr-o lupta disperata, Ionut nu reuseste totusi s-o descopere. Tanara fata nu mai era acolo. Cuprinsa de mahnire se aruncase in mare din corabia ce-o ducea la Stambul.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles