Galaxia

Trimis la data: 2011-04-07 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 302
Autor: Igor Jelev Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
O galaxie (de la radacina greceasca galaxias [γαλαξIZας], insemnand "laptos", o referire la Calea Lactee) este un sistem cu masa, unit de forte gravitationale, alcatuit dintr-o aglomeratie de stele, praf si gaz interstelar precum si, dar inca nedovedit, materie intunecata invizibila si energie intunecata. [1][2] Galaxiile tipice contin intre 10 milioane (107 - galaxiile pitice)[3] si un bilion (1012 - galaxiile gigante)[4], sau chiar mai multe stele, toate orbitand in jurul unui centru de gravitatie comun. In plus fata de stele singuratice si de un mediu interstelar subtil, majoritatea galaxiilor contin un numar mare de sisteme stelare, de clustere stelare si de tipuri variate de nebuloase. Majoritatea galaxiilor au un diametru cuprins intre cateva zeci si cateva sute de mii de ani lumina si sunt de obicei separate una de alta prin distante de ordinul catorva milioane de ani lumina.

Cu toate ca asa numitele materie intunecata si energie intunecata reprezinta peste 90 % din masa majoritatii galaxiilor, natura acestor componente invizibile nu este inteleasa bine. Cu privire la gaurile negre, exista unele dovezi ca in centrul unor galaxii (probabil a tuturora) exista gauri negre imense.
Spatiul intergalactic, spatiul dintre galaxii, este aproape vid, avand o densitate de mai putin de un atom pe metru cub de gaz sau praf. In tot universul vizibil probabil ca exista mai mult de 1011 galaxii.

Tipuri de galaxii
Edwin Hubble a clasificat galaxiile in trei grupe: eliptice, spiralate si lenticulare; in afara de aceste grupe generale mai exista si tipuri particulare de galaxii, cum ar fi cele neregulate. Cu toate ca secventa Hubble cuprinde toate galaxiile, ea se bazeaza numai pe aspectul morfologic vizibil, deci poate omite importanta anumitor caracteristici ale galaxiilor cum ar fi rata de formare a stelelor.

Galaxia noastra, Calea Lactee, uneori numita pur si simplu Galaxia (prima litera cu majuscula), este o galaxie in spirala cu bare de forma unui disc, avand un diametru de aproximativ 30 kiloparseci sau 100.000 ani-lumina si o grosime de aproximativ 3.000 ani-lumina. Ea contine aproximativ 3•1011 stele si are o masa de aproximativ 6•1011 ori masa Soarelui.

La galaxiile spiralate, bratele spiralei au forma asemanatoare cu spiralele logaritmice, o structura care poate rezulta in mod teoretic in urma unei dislocari intr-o masa uniforma de stele rotative.
Asemenea stelelor, bratele spiralei se rotesc si ele in jurul centrului, aceasta intamplandu-se cu o viteza unghiulara constanta. Asta inseamna ca stelele se deplaseaza in interiorul si in afara bratelor spiralei. Se crede ca bratele spiralei sunt suprafete cu densitate mare.

Pe masura ce stelele se misca in interiorul unui brat, ele incetinesc, creand astfel o densitate mai mare. Bratele sunt vizibile deoarece densitatea mai mare faciliteaza formarea de stele noi, deci adapostesc multe stele stralucitoare si stele tinere.
Un nou tip de galaxii, clasificate drept Galaxii Pitice Ultra Compacte, au fost descoperite in 2003 de Michael Drinkwater de la Universitatea din Queensland, Australia.

Structuri de proportii mai mari
Putine galaxii exista in mod separat. Majoritatea galaxiilor sunt legate gravitational de alte galaxii. Structurile continand pana la 50 de galaxii sunt numite grupuri de galaxii, iar structurile mai mari, continand multe mii de galaxii inghesuite intr-o arie de cativa megaparseci in diametru sunt numite clustere. Clusterele de galaxii sunt adesea dominate de o galaxie eliptica gigantica, care, cu timpul, distruge galaxiile satelit din jurul ei si le incorporeaza.

Superclusterele sunt colectii gigantice continand zeci de mii de galaxii, gasite in clustere, grupuri si cateodata individuale.
Galaxia noastra este membra a Grupului Local, pe care-l domina impreuna cu galaxia Andromeda; per total, Grupul Local contine cam 30 de galaxii intr-un spatiu de aproximativ un megaparsec diametru. Grupul Local este la randul lui parte componenta a Superclusterului Virgo, care este dominat de Clusterul Virgo (din care Galaxia noastra nu face parte).

Istoric
Aceasta contabilizare a istoriei a explorarii galaxiei noastre si a altor galaxii este luata in mare parte din [1].In 1610, Galileo Galilei a folosit un telescop pentru a studia banda stralucitoare de pe cerul noptii, cunoscuta si sub numele de Calea Lactee, si a descoperit ca este alcatuita dintr-un numar imens de stele mici. Intr-un tratat din 1755, Immanuel Kant, inspirandu-se din munca lui Thomas Wright, a speculat (corect) ca galaxia ar fi un corp rotativ alcatuit dintr-un numar imens de stele, grupate de forte gravitationale, asemenea sistemului solar, dar la o scara mult mai mare. Discul de stele rezultat va fi vazut ca o banda din perspectiva noastra din interiorul discului.

Kant a presupus de asemenea ca unele din nebuloasele vizibile pe cerul noptii ar fi galaxii separate.Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, Charles Messier a intocmit un catalog continand cele mai stralucitoare 109 nebuloase, urmat mai apoi de un catalog de 5000 de nebuloase, creat de William Herschel. In 1845, Lord Rosse a construit un telescop nou si a fost capabil sa distinga intre nebuloasele eliptice si cele in spirala.

Cu toate acestea, nebuloasele nu au fost acceptate ca fiind galaxii separate, pana cand problema a fost rezolvata de Edwin Hubble la inceputul anilor 1920 folsind un nou telescop. El a reusit sa determine partile exterioare a unor nebuloase in spirala ca fiind colectii de stele individuale si a identificat cateva variabile Cefeide, astfel permitand estimarea distantelor pana la nebuloase: erau prea departe ca sa faca parte din Calea Lactee. In 1936, Hubble a produs un sistem de clasificare a galaxiilor care se foloseste si astazi, numit "secventa Hubble".

Prima incercare de a descrie forma Caii Lactee si pozitia soarelui in interiorul ei a fost realizata de William Herschel in 1785 prin numararea atenta a stelelor in diferite regiuni ale cerului. Folosind o abordare imbunatatita, in 1920, Kapteyn a ajuns la imaginea unei galaxii elipsoidale mici (cu diametrul de aproximativ 15 kiloparseci), avand Soarele aproape de centru.

O metoda diferita, folosita de Harlow Shapley, bazata pe catalogarea clusterelor globulare a condus la o imagine total diferita: un disc plat cu diametrul de aproximativ 70 kiloparseci si Soarele departe de centru. Amandoua analizele nu au luat in calcul absorbtia luminii de praful interstelar prezent in planul galactic. Odata ce Robert Julius Trumpler a cuantificat acest efect in 1930, studiind clusterele deschise, imaginea actuala a galaxiei prezentata mai sus s-a stabilit.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles