Gandirea antichitatii si evolutia logica

Trimis la data: 2005-09-17 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 3281
Autor: Daniela Stepan Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Influenta cea mai mare asupra dezvoltarii stiintei logicii a exercitat-o vechea Grecie.ar cei care au descoperit logica, in sensul filosofiei europene, sunt filosofii presocratici.

Influenta cea mai mare asupra dezvoltarii stiintei logicii a exercitat-o vechea Grecie.Inca de pe vremea lui Zenon(490-430i.e.n.) gasim puse in discutie o serie de probleme de logica, ca de exemplu, problema divizibilitatii lucrurilor, paradoxal „Ahile si broasca testoasa”s.a.m.d.Gandirea va aparea in functia ei plenara si autonoma in cultura greaca.Bineinteles la inceput, aproximativ in secolul al VII-lea i.Ch., cand se iveste „aurora filozofiei grecesti”- dupa denumirea data de John Burnet- folozofia va functiona pe baza demersurilor spontane ale gandirii.Numai dupa o lunga perioada de functionare,gandirea va deveni ea insasi o problema si formele ei vor deveni,ele insele, un obiect de reflexie si de studiu.

O caracteristica a conceptiilor filozofilor greci din antichitate este interpretarea dialectica spontana a fenomenelor naturii. La dezvoltarea acestei conceptii dialectice spontane, a contribuit viata politica furtunoasa din Grecia antica, legaturile comerciale cu popoarele din bazinul mediteranean, observatiile asupra fenomenelor si tendinta de a le explica in mod stiintific. Perioada de care ne vom ocupa ne va arata tocmai aceasta trecere de la gandirea spontana la aceea care se examineaza singura intr-un efort suprem si ultim de autoanaliza.

Gandirea va incepe sa se defineasca in propria ei natura abia cand va putea sa enunte principii abstracte care pot fi gandite independent de realitate, mecanismul realitatii concrete neputand fi inteles decat atunci cand este redus la forma lui abstracta si cand aceasta forma poate fi gandita in ea insasi.Tocmai aceasta a fost rolul primilor filozofi Greci, cunoscuti sub numele de Ionieni:Thales,Anaximandru si Anaximene.Ei sunt defapt primii fizicieni, in sensul ca studiaza mai cu seama natura fizica.Cautand sa-si exprime natura si fenomenele din natura, spiritul subtil al grecilor a descoperit anumite raporturi constante si permanente ajungand astfel la conceptele abstracte de Fiinta (exstenta), unul si multiplu,rapsos si miscare, ordine si dezordine, principiu al lucrurilor.

Acesti trei filozofi descopera, mai cu seama, ordinea naturii – o lume a ordinii – un cosmos, de unde si denumirea de cosmologi care a mai fost data acestor filosofi. Gandirea presocratica stabileste patru concepte care vor fi fundamnetale pentru dezvoltarea intregii filozofii grecesti, indiferent de directia pe care o va lua in diversele scoli ce vor aparea.Aceste patru concepte sunt:
a).ideea de fiinta(existenta), identica in natura ei cu gandirea
b).ideea de cosmos
c).ideea de devenire
d).ideea de principiu

Putem dar caracteriza aceasta fascinanta epoca a framantarilor gandirii grecesti astfel. Gandirea greaca presocratica functioneaza tot timpul pe baza principiilor logice, care sunt prezente, atat in conceptiile lor generale, cat si in argumentele lor particulare. Principiile logice nu sunt explicitate si enuntate distinct ci sunt aplicate ca exsitente in functionarea lor logica concreta. Gandirea presocratica descopera ea insasi gandirea care chiar daca nu ajunge sa formuleze printr-o autoanaliza, cum va ajunge la Aristotel, adica sa-si formuleze ea insasi legile ei, se descopera pe sine, fie ca nous, fie ca logos, ca ratiune si functie rationala.

Explicatia rationala a lumii, cautata de filozofii greci, impune anumite concepte stabile ale gandirii , principii si concepte initiale, din care se deduc altele, aceasta fiind insasi natura explicatiei rationale.Si ei au gasit aceste principii,elementele initiale de la care trebuie sa plece pentru a construi o explicatie rationala a lumii, conceptul general de numar, conceptul de sithii, conceptul de „existenta pura”, conceptul de devenire. De aici nu mai era decatun pas ca sa ajunga la stabilirea oricarui concept si organizarea conceptelor intr-un sistem.

In sfarsit dinamica impresionanta a unor argumentari, cum sunt argumentarile eleatilor, puterea si subtilitatea rationamentelor lor, care si astazi sunt cercetate cu toata seriozitatea, ne arata cu toata evidenta prezenta logicii si dialecticii care functionau in mod real si guvernau gandirea greaca a acestei epoci chiar daca o stiinta detaliata a logicii nu exista inca. Aparitia lui Socrate , ca logician al conceptului, si a lui Platon, ca dialectician al ideii, este astfel cu totul naturala in evolutia gandirii logicii grecesti. Se poate spune, pe drept cuvant, ca cei care au decoperit logica, in sensul filosofiei europene, sunt filosofii presocratici.

Socrate reia problema pusa de sofisti, aceea a elementelor initiale si stabile cu care gandirea se desfasoara in procesul ei necesar.Analiza intreprinsa de sofisti ii dusese la concluzia ca ideile nu sunt decat niste nume si ca deci stiinta nu este posibila.Socrate arata insa ca notiunile generale au o existenta bine definita, ca ele pot fi construite in mod logic si prin urmare teza sofista trebuie respinsa.Gandirea este constructiva si nu dizolvata. Problema de capetenie care l-a preocupat pe Socrate este deci formarea si natura conceptelor generale, care sunt principiile lucrurilor. Din acest punct de vedere el nu depaseste insa cercul de probleme puse de sofisti, care dealtfel erau ale intregii culturi elenice contemporane lui, numai ca raspunsul pe care il da la aceste probleme majore, este diferit de al lor.

Socrate „ se convinge” , dupa cum marturiseste singur, ca adevarul nu pote fi gasit in lucruri, ci in conceptele care il contin.Prin urmare el isis propune nu studiul lucrarilor, ci studiul ideilor.Ceea ce il intereseaza pe Socrate este adevarul lucrurilor care exista si nu lucrurile care exista. Adevarul este pentru el esenta conceptului, principiul lucrurlui, pe acesta il cauta Socrate.In „Memorabilele” Xenofon ne spune: „el nu aincetat de a cauta cu discipolii lui esenta fiecarui lucru(...) si orice chestiune el o reduce la principiul ei rational”

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles