Geneza Mioritei - ipoteze, teorii, interpretari

Trimis la data: 2008-10-12 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 379
Autor: Alecs Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
"Geneza Mioritei - ipoteze, teorii, interpretari"
Cântecul lui Linos / A. Odobescu (1961). Deschizător de drum al direcţiei comparatist-mitologice este Alexandru Odobescu. El consideră că germenele Mioriţei nu poate fi identificat decât într-un „cântec de jale al juneţii învinse”. Cu alte cuvinte, balada îşi are originea într-un vechi ciclu elen al „cântecului lui Linos”. „Mioara este izvorâtă din aceeaşi pornire de spirit, ca toate cântecele antice, ce jeleau pe un păstor tânăr (ucis) în floarea juneţii” (Alexandru Odobescu, Răsunete ale Pindului în Carpaţi, în Revista Română, 1861, reluat în Albumul Macedo-Român, Bucureşti, 1880, p. 83-98 şi în Opere complete, Bucureşti, 1908, vol. II). Teoria n-a avut darul să justifice atitudinea păstorului şi a căzut în desuetudine relativ repede. Însă A. Odobescu va fi considerat un precursor al liniei Muşlea – Brăiloiu – Fochi, cei care vor elabora teza morţii tânărului nelumit.
"Geneza Mioritei - ipoteze, teorii, interpretari"

"Geneza Mioritei - ipoteze, teorii, interpretari"
Legenda lui Phrixus / G. Manea (1993). Pornind de la premisa că „punţile stabilite între motivele Mioriţei şi mitologia Greciei antice sunt majore”, Gabriel Manea (Mioriţa şi alte mituri, în Mioriţa, III, nr. 2 (6), Câmpulung Moldovenesc, septembrie 1993, p. 34-35.) propune o serie de paralelisme cu legenda lui Phrixus: „Astfel, o legendă elenă ne spune că Phrixus şi Heelle, fii din prima căsătorie a lui Athanax, regele Orchomennsului, aveau viaţa ameninţată de mama vitregă Nefele. Convingând femeile de la ţară să vrăjească sămânţa pentru semănat, produce înfometarea poporului.

"Geneza Mioritei - ipoteze, teorii, interpretari"
În această situaţie, denaturează răspunsul Oracolului din Delfi, cerând sacrificarea celor doi tineri păstori. Păstori fiind, vor fi avertizaţi de un berbec cu lâna de aur care avea grai omenesc. Copiii îl încalecă, fiind duşi peste mări şi ţări. Fata se îneacă, iar băiatul, ajuns în Colchida, va domni ca fiu al Soarelui, sacrificând berbecul lui Zeus. În Creanga de aur, J.G. Frezer încadrează acest mit în Sacrificiul fiului regelui…”.

"Geneza Mioritei - ipoteze, teorii, interpretari"
- Cult cabiric / Th. D. Speranţia (1915). Poate una dintre cele mai controversate teorii ce a fost formulată vreodată despre Mioriţa aparţine unui autor de cărţi di¬dactice, Theodor D. Speranţia (1856-1929). Încă în debutul expunerii, Speranţia îşi exprimă limpede punctul de vedere: „…Noi socotim că Mioriţa e un rest din cultul cabirilor”. Autorul consideră necesar să precizeze că „Mioriţa nu este cântec sau doină, ci un mit sau legendă rituală” (Th. D. Speranţia, Mioriţa şi căluşarii – urme de la daci, Bucureşti, 1915, p. 4-53).

"Geneza Mioritei - ipoteze, teorii, interpretari"
Pentru a fi şi mai convingător, plusează: „Mioriţa este un rit care odinioară făcea parte dintr-un oficiu, dintr-o liturghie a cultului cabirilor, o legendă care se recita ori cânta la misterele cabirice, cum de pildă, în cultul creştin, se întrebuinţează astăzi, la slujba de seară, citirea parimiilor şi la slujba de dimineaţă Apostolul”.

Mai aflăm faptul că, în cultul cabirilor, „se cinstea fratricidul”, deoarece unul dintre fraţii cabiri „a fost ucis de ceilalţi doi la poalele muntelui Olimp, iar cel omorât este cabirul pe care macedonenii îl adoră cu o patimă nebună”. Deci Mioriţa face parte din cultul cabirilor „şi anume din cultul cabi¬ri¬lor egipteni – germani¨, care invocau numele şi spiritul lui Osiris şi Isis – „deci cabirul cel omorât nu poate fi decât Osiris”.

- Legenda celor trei fii ai lui Feridum / Mit iranian / Octavian Buhociu (1979) îşi construieşte teoria pornind de la supoziţia că cio¬ba¬nul mioritic ar putea fi un domnitor (real sau virtual), măreţ în bogăţia şi fru¬mu¬se¬ţea lui, netrudnic, întemeietor: „Ciobanul este un tânăr puternic, un cioban de-o fru¬museţe strălucitoare şi cântăreţ din fluier; un domn sau un domn virtual (…), textele nu ni-l arată muncind sau c-ar trăi din sudoarea frunţii”. Cu această achiziţie, Buhociu realizează similitudini cu mitul de origine al sciţilor, dar şi cu mitul iranian al celor trei fii ai lui Feridum. Conflictul dintre fii ar fi real, „încât primii doi se înţeleg şi ucid pe cel mic”.

- Bocet solar / G. Coşbuc. Socotit adesea un veritabil continuator al ideilor Şcolii Ardelene, George Coşbuc (1866-1918) s-a evidenţiat prin culegeri şi prelucrări de folclor, dar şi printr-un interes pentru clasicii greci şi latini. Scrierile sale evidenţiază spiritul popular şi specificul naţional. De pe această poziţie G. Coşbuc nu va ezita să-şi expună punctul de vedere des¬pre Mioriţa, însă luând ca reper versiunea-baladă:

„La începutul secolului al XX-lea, G. Coşbuc consideră Mioriţa un bocet solar, interpretând balada în spiritul şcolii mito¬logice şi descoperind urme ale cosmogoniei universale. El stabileşte unele paralelisme: ciobanul ucis este soarele, iar maica bătrână, pământul” (cf. Barbu Theodorescu, Octav Păun, Folclor literar românesc, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967, p. 200).O parabolă cosmogonică.

- Jertfă ritualică / H. Sanielevici (1931). După o incursiune prin religiile străvechi, H. Sanielevici identifică anumite ele¬mente comune specifice celebrării cultului fecundităţii şi fertilităţii, al bunelor relaţii dintre divinitate şi oameni. În centrul acestui cult se află ritualul unei jertfe, al unui „mesager”. Astfel, H. Sanielevici se referă la omorul – ritual al unui Dionysos, Attis, Adonis, Sabazios, Tamuz, Nergal, Siva, Osiris etc. La geţi, acest zeu se numea Zamolxis. În con¬cluzie, „fiindcă omul jertfit anual întruchipa zeul şi-i purta numele, putem afirma că eroul Mioriţei era un Zamolxis” (H. Sanielevici, Mioriţa sau patimile unui Zamolxis, în Adevărul literar şi artistic, X (1931), nr. 552).

 Sacrificiul divinităţii / După opinia lui N. Brânda (1991), sorgintea Mioriţei s-ar afla în scenariul mitico-ritual al cultului fertilităţii, un cult „vegetaţional”, în cadrul căruia se practica un rit de sacrificiu al divinităţii substituite. Mioriţa exprimă fabulatoriu cele două faze ale deve¬ni¬rii (mitului, n.n.): moartea şi renaşterea şi „a fost cândva un scenariu ritual ce rememora sacrificiul recuperat al divinităţii, într-un moment important al anului, pro¬ba¬bil Anul Nou, un an nou ce coincidea, după vechile calendare, cu echinocţiul de pri¬mă¬vară” (Nicolae Brânda, Mituri şi antropocentrismul românesc I. Mioriţa, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1991).

II. REFLECTAREA UNOR CREDINŢE RELIGIOASE

 „O legendă creştină”. Folcloristul şi etnograful Simion Florea Marian (1847-1907) s-a alăturat pres¬ti¬gioasei „şcoli folcloristice” iniţiată de B.P. Hasdeu la sfârşitul secolului al XIX-lea, care promova metoda comparatistă. Aceasta este premisa expunerii teoriei potrivit căreia Mio¬riţa îşi trage obârşia dintr-un fapt istoric creştin (moartea şi învierea Mân¬tuitorului). Punctul de plecare al teoriei este frapanta asemănare pe care S.F.Marian o iden¬tifică între imaginea lui Iisus Cristos din baladele şi legendele Maicii Domnului – toate folclorice, care circulau în Moldova şi partea de sud a ţării – şi tânărul cioban din Mioriţa.

Aceeaşi acţiune de căutare zadarnică a Maicii Domnului, dar şi a maicii bătrâne din Mioriţa, acelaşi portret al celui căutat („Feţişoara lui / Spuma laptelui, / Puşculiţa lui / Durdu-i cerului, / Săbiuţa lui / Fulgerul cerului”). „Identitatea aceasta dintre imaginea lui Iisus cu cea a ciobanului tânăr moldovean din balada Mioriţa l-a determinat pe Simion Fl. Marian să afirme că Mioriţa îşi trage originea din această legendă creştină”.

 Esenţializarea creştinismului / L. Blaga (1936). Versul „Pe-o gură de rai” (varianta Alecsandri) l-a determinat pe Lucian Blaga (Spaţiul mioritic, 1936) să se opună ideilor din epocă ce susţineau cu multă convingere substratul laic, precreştin, şi să sesizeze apropierea uşor perceptibilă cu esenţa creştinismului. Pentru Blaga, „împăcarea cu moartea” a ciobănaşului se realizează pe coordonate vădit ortodoxe. Iar moartea, „prin faptul că e echivalentă cu nunta”, sugerează „unirea sacramentală cu o stihie cosmică”.

Referindu-se la întregul fond al baladei, concluzionează: „… Iată în¬trea¬ga natură prefăcută în «biserică»”. L. Blaga este convins că toate aceste elemente sunt ingre¬di¬en¬tele definitorii ale genezei mioritice, iar fondul eminamente creştin nu poate fi contestat.
 Hristos şi sufletul omenesc / D. Stăniloae (1993). „Mioriţa este Hristos şi sufletul omenesc. Cei trei ciobani – cel care are oi mai multe cred că este Hristos, iar ceilalţi doi: Pilat şi evreii.

Şi el are ca mireasă

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles