Geneza imperiilor coloniale

Trimis la data: 2005-05-17 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 3967
Autor: Timanu Gabriela Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Începând cu secolul al XV-lea, Europa cunoaşte o redresare bazată, în vestul continentului, pe restabilirea ordinii monarhice pe principii moderne şi pe un avânt economic intens. În acest context de dezvoltare şi datorită perfecţionării mijloacelor tehnice, navigatorii europeni se lansează în descoperirea marilor rute geografice şi a unor noi teritorii.

GENEZA IMPERIILOR COLONIALE

PORTUGHEZ, SPANIOL SI BRITANIC

Începând cu secolul al XV-lea, Europa cunoaste o redresare bazata, în
vestul continentului, pe restabilirea ordinii monarhice pe principii
moderne si pe un avânt economic intens. În acest context de dezvoltare
si datorita perfectionarii mijloacelor tehnice, navigatorii europeni
se lanseaza în descoperirea marilor rute geografice si a unor noi
teritorii. Acestor descoperiri le urmeaza cucerirea si acapararea
teritoriala si economica, ceea ce duce la constituirea marilor imperii
coloniale. În urma acestui proces marile beneficiare sunt Marea
Britanie, Spania si Portugalia, care dirijeaza spre propriile porturi
produsele exotice si metalele pretioase colectate din colonii. În
afara de aceasta consecinta economica nu se pot neglija însa nici
consecintele intelectuale. Europenii descopera o lume noua, foarte
diferita de ceea ce stiau, noi civilizatii, cu propriile valori.
Rezultatul este deformarea vechii conceptii a europenilor despre lume,
cu valorile ei mostenite din Evul Mediu.

Portughezii au fost primii care au deschis drumul catre noile
teritorii; premisele geografice au fost determinate de expeditiile
arabilor din secolele al X-lea - al XII-lea, care dusesera la
descoperirea Asiei si nordului Africii. Premise economice, precum
lipsa aurului, sau perfectionarea tehnologiei maritime au avut o
contributie majora la initierea acestor expeditii. Monarhiile
sustineau desfasurarea acestor expeditii, toate fiind subventionate de
puterea centrala. În aceasta privinta se remarca contributia lui
Henrique, supranumit Navigatorul (1394-1460), cel de-al doilea fiu al
regelui Joao I. La începutul secolului al XV-lea negustorii italieni
din Lisabona l-au convins pe regele Alfonso al IV-lea sa organizeze
calatoria a trei nave spre arhipelagul Canare (care au atins probabil
si arhipelagul Madeira). Cert este ca în jurul anului 1419/1420
portughezii au ocupat permanent insulele Madeira si Porto Santo.
Principalul obiectiv al acestor calatorii a fost descoperirea
coastelor de vest ale Africii, despre care legenda vorbea ca ar fi
pline cu mine de aur; se vorbea despre Fluviul de Aur, despre Coasta
de Aur, denumiri care înfierbântau mintile exploratorilor europeni.

Prima colonie portugheza, Madeira, a fost organizata dupa modelul
structurii economice si politice a metropolei. Initial, insulele au
depins de coroana, iar din punct de vedere spiritual, de Ordinul
Iezuit. Arhipelagul era împartit în trei provincii, conduse de trei
seniori locali, aflati sub tutela regelui. O alta colonie organizata
în mod asemanator a fost reprezentata de insulele Azore. Profitul de
pe urma coloniilor era în principal de natura comerciala: pentru
Madeira si Azore, la mare cautare erau materiile colorante si zaharul;
în golful Guineii si vestul Africii se dezvolta comertul cu sclavi
negri, extrem de profitabil, pe lânga marfurile specifice zonei
tropicale. În 1458 a fost creata prima factorie portugheza, Arguim,
situata la 20°30´ latitudine nordica. Aceasta goana dupa teritorii nu
putea sa nu aduca un conflict între Castilia si Portugalia, ambele
reclamând drepturi asupra noilor colonii. Conflictul a fost solutionat
abia în 1479, când Castilia recunoaste Portugaliei posesia Madeirei si
Azorelor, primind în schimb insulele Canare.

În a doua jumatate a secolului al XV-lea are loc marele val de
descoperiri portugheze. În 1482 sunt descoperite Gabonul, Congo si
Angola, iar în 1487 Bartolomeo Diaz depaseste Capul Bunei Sperante,
deschizând drumul spre India, drum inaugurat de Vasco da Gama prin
expeditia din 1497 - 1499. Cum în aceeasi perioada si Spania
descoperea noi teritorii, conflictele au izbucnit din nou. Ca urmare,
în 1494, prin tratatul de la Tordesillas, cele doua tari si-au
împartit sferle de influenta în Oceanul Atlantic. Linia de demarcatie
era fixata la 370 de leghe (aproximativ 1500 km) vest de linia dintre
Azore si insulele Capului Verde. Teritoriile de la vest de aceasta
linie erau rezervate Spaniei, iar cele de la est, Portugaliei.
Explorând zona rezervata Portugaliei, Pedro Alvarez Cabral descopera
în 1500 Brazilia, iar în 1495 si 1500 fusesera descoperite Groenlanda,
respectiv Terra Nova. Totusi, aceste teritorii au fost neglijate de
portughezi, deoarece centrul de greutate al imperiului colonial
nou-creat era în Oceanul Indian.

Expansiunea în Pacific începe în 1511; în 1513 portughezii ajung în
China, iar în 1540 în Japonia. Expeditia din 1511, care l-a avut în
frunte pe Alfonso de Albuquerque a dus la descoperirea si cucerirea
Malaccai, în 1512 este cucerita Goa, iar în 1518 Sri Lanka.
Portughezii duceau o politica coloniala agresiva, ce se baza pe
distrugerea monopolului comercial musulman, politica ce a avut un rol
important în succesul portughezilor, ei fiind vazuti ca aliati
împotriva dusmanului musulman, reprezentat de egipteni si turci.

"Laboratorul experimental" al imperiului colonial în Asia si America a
functionat în Madeira si Azore, si, mai târziu, în insulele Capului
Verde si Sao Tome. Madeira devenise o replica a Portugaliei; producea
si exporta zahar, aceasta fiind principala ramura economica; a doua
era reprezentata de productia de vin. Azorele exportau grâu si materii
colorante; în insulele Capului Verde si în Guineea colonizarea s-a
dovedit a fi mai dificila, datorita neadaptarii culturilor
traditionale la noile conditii, precum si climei nesanatoase. În
Africa continentala colonizarea s-a facut mai ales în scop de
protectie a unor factorii izolate. Congo era însa un important
furnizor de sclavi, dar pe masura ce resursele umane se epuizau,
expansiunea coloniala se extindea spre sud, în Angola. Relatiile
comerciale din Oceanul Indian au impus si colonizarea coastei
orientale a Africii: Sofala, Quiloa, Mozambic, însa cautarea de aur a
împins colonizarea spre interior.

În India colonizarea s-a limitat la întarirea si perpetuarea
punctelor-cheie pentru comert. Exceptie au facut Goa si Malacca, orase
pe care portughezii s-au straduit sa le transforme în orase europene,
încurajând chiar casatoria între europeni si indigeni, ceea ce a dus
la formarea unei caste de metisi.

În Brazilia, colonizarea a fost putin amânata, datorita profiturilor
reduse pe care le oferea, însa arendarea de catre Coroana a
monopolului comercial a atras o multime de colonisti.

Datorita spatiului si populatiei reduse, Portugalia nu a avut pâna la
jumatatea secolului al XVI-lea un imperiu colonial organizat
corespunzator. Din punct de vedere administrativ, reuseau sa mentina
ordinea în colonii, dar existau numeroase alte probleme: lipsa mâinii
de lucru, fondul economic si social al metropolei (expansiunea
coloniala a apartinut esentialmente statului), probleme grave au fost
ridicate si de rasa, civilizatie si religie, precum si de necesitatea
de a se organiza calatorii departe de coasta.

Marea beneficiara de pe urma coloniilor din Lumea Noua a fost însa
Spania, care, în urma exploatarii resurselor din colonii, ajunge
curând o mare putere a Europei. Spre deosebire de portughezi, care
colonizeaza mai mult în scop comercial, spaniolii cuceresc pe calea
armelor teritoriile descoperite. La începutul secolului al XVI-lea ei
înfiinteaza "instrumentul de exploatare economica" a coloniilor din
America, instalat la Sevilla, Casa di la Contratacion.

Instalarea dominatiei spaniole începe în perioada dintre 1492 si 1520,
prin cucerirea Antilelor, în jurul insulei Santo Domingo, centrul
primului imperiu spaniol, unde este numit un guvernator si un capitan
general. Spania aduce de aici aur si perle si obliga pe indieni la
munca fortata prin sistemul de organizare numit Encomienda;
beneficiarii, numiti encomienderos, aveau dreptul sa ceara tribut si
munca indienilor, care erau liberi. Justificarea ideologica a
Encomiendei era crestinarea, ea fiind însa, cel putin la început, un
privilegiu feudal, dreptul de a obtine prestari de munca din partea
indienilor. Conditiile dificile si mizere la care erau supusi duc la o
scadere considerabila a numarului de indigeni din Antile, ceea ce
determina popularea acestora cu sclavi negri adusi din Africa.

...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles