Genul epic - Pasa Hassan si Dreptatea lui Tepes

Trimis la data: 2004-05-31 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Petre radu Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Genul epic cuprinde totalitatea creaţiilor epice adică acele opere literare in care autorul isi exprima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte, a unor intamplari si prin intermediul personajelor.
Se desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele), actiunea (totalitatea faptelor, a intamplarilor) si personajele (persoane care savarsesc si sunt purtatoarele mesajului autorului).

GENUL EPIC

Genul epic cuprinde totalitatea creatiilor epice adica acele opere
literare in care autorul isi exprima indirect sentimentele prin
povestirea unor fapte, a unor intamplari si prin intermediul
personajelor.

Se desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente
definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele), actiunea
(totalitatea faptelor, a intamplarilor) si personajele (persoane care
savarsesc si sunt purtatoarele mesajului autorului). Intrucat in
operele epice sunt povestite fapte ,intamplari ,modul de expunere
caracteristic acestor creatii este naratiunea. Acesta este modul de
expunere predominant, insa se poate imbina si cu celelalte moduri de
expunere : descrierea, dialogul, monologul interiorist si evocarea. In
ceea ce priveste naratorul, acesta poate fi scriitorul insusi, si
atunci relatarea faptelor se face la persoana a III-a, sau unul dintre
personaje care participa la actiune, de data aceasta naratiunea
facandu-se la persoana I.

Particularitati:

* Genul epic cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte.
* Orice opera epica are 3 elemente definitorii: narator, actiune,
personaje.
* Modul de expunere predominant al acestor opere este naratiunea.
* Naratorul este cel care povesteste (nareaza, relateaza)
intamplarile:

-Naratorul poate fi autorul sau unul dintre personaje.

-Relatarea se poate face la persoana a III-a sau la persoana I.

-Povestitorul se detataseaza de faptele relatate si este obiectiv.

* Actiunea este constituita din totalitatea faptelor relatate:

-Are o mare mobilitate in timp si in spatiu.

-Se caracterizeaza, in general, prin unitate compozitionala,
intamplarile povestite constituindu-se in momente ale subiectului
literar.

* Personajele sunt agenti ai actiunii, cat si purtatoare ale
mesajului autorului:

-Ele prezinta o mare diversitate, in functie de numeroase criterii de
clasificare.

-Difera si ca numar, in functie de amploarea si complexitatea
actiunii.

* Toate aceste caracteristici se întâlnesc atât la operele populare,
cat si la cele culte.
* In folclor, genul epic este reprezentat prin numeroase specii
literare:

-In versuri: balada (cântec batrânesc), legenda, epopeea, fabula,
cântecele obiceiurilor calendaristice si de ceremonial (plugusorul,
oratia de nunta).

-In proza: anecdota, schita, nuvela, povestirea, romanul,reportajul,
eseul, memoriile, amintirile, jurnalul.

BALADA CULTA

"Pasa Hassan", de George Cosbuc

Poezia "Pasa Hassan" este inspirata din opera lui Nicolae Balcescu
"Romanii supt Mihai Voievod Viteazul" si evoca episodul bataliei de la
Calugareni, dintre oastea romana condusa de Mihai Viteazul sic ea
otomana condusa de Sinan Pasa.

Balada surprinde momentul de apogeu al bataliei si anume confruntarea
directa dintre conducatorul roman si cel otoman finalizata prin
triumful lui Mihai Viteazul.

Balada culta este o creatie epica in versuri, de mica intindere, in
care un autor cunoscut evoca fapte deosebite, savarsite de personaje
prezentate in antiteza si care impresioneaza puternic.

Titlul baladei este sugestiv pentru perspectiva prezenta in text. Desi
personajul central al operei nu este Pasa Hasan, portretul
domnitorului roman se contureaza din perspectiva conducatorului
otoman. Pasa Hassan este un personaj reflector, tehnica pe care
autorul o foloseste pentru a sublinia eroismul lui Mihai
Viteazul.Chiar si miscarea armatei romane este vazuta prin ochii lui
Pasa Hassan.

Actiunea simpla a baladei se constituie in momente ale subiectului,
intr-o gradare ascendenta.

Expozitiunea baladei este centrata pe figura domnitorului roman si pe
reactia ostirii otomane la aparitia acestuia.

Eroismul conducatorului roman este supradimensionat prin metafora "cu
fulgeru-n mana".Portetul domnitorului se individualizeaza in relatia
cu "multimea pagana" si "ostirea romana". Cele doua armate in jurul
carora graviteaza Mihai sunt surprinse in toiul luptei, tabloul
bataliei fiind marcat de dinamism. Verbele la gerunziu sugereaza
ritmul inclestarii: "trecand", "facand", "curgand".

Epitetul "turcimea invrajbita" exprima comportamentul dezorganizat al
oastei otomane.

Ironia autorului fata de Sinan Pasa este evidenta din versurile
"fulgerul Sinan, izbit de pe cal / Se-nchina prin balta".Ofensiva
armatei romane are consecinte nefaste in randul armatei turcesti care
"cade-n mocirla / Un val dupa val". Hassan, stand departe de lunca,
incearca sa-si mobilizeze tactic armata.

Antiteza intre cele doua personaje individuale se naste si din felul
in care ele se implica in lupta. Daca "voda" actioneaza direct "prin
siruri", Hassan "ramane alaturi de drum" preferand sa nu se implice in
conflict.

Intriga este data de aparitia voievodului in preajma pasei.Trasaturile
domnitorului roman sunt puse in evidenta prin verbele la prezent ce
redau reactii prompte.

Comparatiile "ca lupu-ntre oi" si "ca volbura toamnei" au rolul de a
sublinia curajul domnitorului. Pasa Hassan este surprins de vitejia
armatei romane, uimirea acestuia fiind redata de repetarea verbului
"vede" si de metafora "e negru pamant".Cele doua armate sunt
prezentate prin procedeul antitezei menit sa puna in lumina eroismul
romanilor.

Desfasurarea actiunii cuprinsa in urmatoarele trei strofe incepe cu
adresarea directa a voievodului catre pasa.Mihai ii propune lui Sinan
o confruntare directa, soldata cu fuga pasei. Frica il determina pe
Sinan sa-l vada pe Mihai intr-o dimensiune hiperbolica "Salbaticul
Voda e-n zale si fier", poarta o cupola uriasa, "vorba-i tunet,
rasufletul ger".

Dimensiunea impresionanta marcata prin procedeul stilistic al
hiperbolei culmineaza cu metafora "voda-i un munte", sugerand apogeul
spaimei de care este cuprins Hassan.

Figura impunatoare a domnitorului roman este perceputa atat vizual
prin descrierea aspectului terifiant cat si auditiv, idee exprimata de
aliteratia "zalele-i zuruie crunte".

Domnitorul roman il provoaca din nou pe domnitor la lupta pe Sinan
Pasa, dorind o confruntare decisiva. Lasitatea pasei este marcata prin
gesturi disperate: "cu scarile-n coapse fulgaru-si loveste" dar si
prin expresia ingrozita a fetei marcata de metafora "cu ochii de
sange".

Epitetul "zboara soimeste" exprima din nou ironia autorului fata de
atitudinea lasa a Pasei.

Punctul culminant este marcat de incercarile disperate ale lui Hassan
de a se salva.Postura ridicola in care se gaseste este pusa in
evidenta de reactiile necontrolate: "turbanu ii cade" sau "isi rupe cu
mana vesmantul".

Disperarea este data de expresiile "de groaza pieririi batut" si
"mananca pamantul".Ironia autorului surprinde si starea de spirit a
lui Hassan.

Deznodamantul baladei surprinde lasitatea conducatorului otoman.
Ultima strofa denota ironia autorului la adresa pasei si nu ezita sa
precizeze cauza esecului acestuia.

Cele doua personaje ale baladei, Mihai Viteazul si Pasa Hassan sunt
comstruite in antiteza.Mihai Viteazul reprezinta idealul
conducatorului militar, plin de curaj pe cand Pasa Hassan ilustreaza
frica si lasitatea.

Viziunea asupra episodului de inspiratie istorica este una subiectiva,
ce favotizeaza armata romana si pe conducatorul acesteia. Intentia
autorului de a sublinia eroismul lui Mihai Viteazul reiese si din
introducerea altei perspective care se dovedeste un mijloc indirect de
caracterizare a personajului principal.Limbajul baladei este presarat
cu termeni arhaici care au rolul de a reinvia atmosfera epocii:
flinte, pasa, ghiaur, spahii, bei.Verbele la prezent dau o nota
autentica episodului.

Poezia este alcatuita din 12 strofe, acestea avand versuri inegale ca
masura, iar ritmul este amfibrahic.

Tocmai de aceea "Pasa Hassan" de G.Cosbuc este una dintre cele mai
deosebite balade culte ale literaturii romanesti.

LEGENDA POPULARA

"Dreptatea lui Tepes"

Legenda este o creatie epica populara, in proza sau in versuri, de
obicei redusa ca dimensiune, care, utilizand elemente miraculoase sau
fantastice, tinde sa dea o explicatie imaginara unui fapt real.

In functie de aspectul vizat, legendele se clasifica in mitologice:
acestea explica felul in care au luat nastere cosmosul, astrele,
Pamantul, plantele, animalele etc., ca rezultat al actiunii unor
fapturi imaginare. Acest tip de legende se mai numesc etiologice
(cauzale) sau asa cum au fost denumite de catre B.P. Hasdeu, deceuri.

A doua categorie de legende sunt cele istorice care apeleaza la
evenimente si personaje reale pentru a da explicatii despre ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles