George Bacovia

Trimis la data: 2004-06-03 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 9933
Autor: Bogdan pascu Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Bacovia se proiectează pe scena lui provincială, care ţine loc de teatrum mundi, când ca un ecou docil al spaimei universale, ca victimă mută şi neputincioasă în faţa tiraniei societăţii şi a neantului, când ca un revoltat împotriva destinului sau cel puţin ca spirit lucid, întâmpinându-şi condiţia cu o demnă resemnare. De aici dubla faţă a poetului.

I. INTRODUCERE Bacovia se proiecteaza pe scena lui provinciala, care tine loc de
teatrum mundi, când ca un ecou docil al spaimei universale, ca victima
muta si neputincioasa în fata tiraniei societatii si a neantului, când
ca un revoltat împotriva destinului sau cel putin ca spirit lucid,
întâmpinându-si conditia cu o demna resemnare. De aici dubla fata a
poetului. Pe de o parte, aceea de silueta umila, terorizata, ori de
personalitate complet anulata, retrogradata la stadiul unui ghem de
nervi al unui obiect dezafectat, al unei umbre fantomatice; pe de alta
parte, aceea a insului afisând masca sarcasmului si autoironiei, spre
a-si acoperi plânsul intern si a preîntâmpina riscul complacerii în
poza damnatului. Dincolo însa de aceste posturi cutremurate, transpare
chipul unui solicitat deopotriva de nostalgia comuniunii senine cu
natura si umanitatea, dar si de ardoarea profetului, blestemând lumea
lui "a avea" în numele lumii lui "a fi". Traversând în fulgere scurte
un orizont opac, astfel de accente dau geamatul Bacovian timbrul
neasteptat al apelului viril la împotrivire si încredere în
metamorfoza fericita a omului ca fiinta sociala, daca nu si ca fiinta
muritoare.

Poet al esecului si al sperantei resuscitate din cenusa, G. Bacovia se
apropie si se desparte de creatorii apocalipselor moderne.

S-a spus ca e, prin formatie, un simbolist, dar îsi depaseste epoca,
apartinând poeziei române moderne. E legat strâns de orasul natal
Bacau, unde s-a nascut în 1881, ca fiu de comerciant. Numele sau
adevarat era George Vasiliu. Studiile elementare si secundare le-a
desfasurat în orasul de pe Bistrita; studiile superioare, de drept, la
Bucuresti si Iasi, cu licenta. Nu a profesat avocatura, ci a fost mic
functionar, traind din greu si dedicându-se poeziei. A fost hartuit
mereu, de boala - fapt reflectat în versurile sale sumbre.

În 1928, se casatoreste cu Agatha Cristescu si se muta la Bucuresti,
unde sotia sa era profesoara.

A debutat in "Literatorul" lui Macedonski, însa primul volum "Plumb"
apare în 1916, premiat de Ministerul Artelor. Celelalte carti poetice
apar destul de rar: "Scântei galbene" (1926), "Cu voi" (1930),
"Comedii în fond" (1936), "Stante burgheze" (1946). Versurile sale
sunt profund originale, creând asa numita atmosfera Bacoviana.
Capodoperele bacoviene sunt: "Plumb", "Decembrie", "Lacustra",
"Cuptor", "Nervi de primavara", "Amurg violet", "Alb", "Vocale".

II. SENTIMENTUL MORTII

Moartea în aspectul ei cel mai fizic, mai cadaveric, îsi impune în
poezia Bacoviana prezenta cu autoritatea de care beneficia în
viziunile medievale.

În orasul Bacovian, fara a se prinde în hora macabra, populatia este
bântuita sau cel putin adiata de ceea ce el numeste "aerul mortilor"

Ascultam acele povesti,

Desi nu era vremea lor -

Cum nu-ntelegi când privesti

aerul mortilor.

(Controversa)

înregistrând simptomele acestei morti universale, Bacovia îsi
avertizeaza iubita asupra etapelor descompunerii. Într-o poezie ca
Renuntare, el se si considera pur si simplu un cadavru.

În gradina moarta,

Am sarit aseara peste zidul mort -

Pasul meu, încet, se oprea în loc -

Constient de soarta, de durere orb,

În gradina moarta

A sosit un mort.

Morti întrezarea si Eminescu. Însa la Eminescu , cel putin acela din
Mortua est si Melancolie, iubita îsi paraseste faptura ca sa
retraiasca o existenta selenara, iar poetul însusi, oricât de
încredintat ar fi de pieirea insului, socoteste principiul vietii
inalterabil, de vreme ce sufletele se reîncarneaza în alte existente.

III. NATURA

Prezenta aproape în fiecare poezie, natura concureaza orasul. Solidara
cu materia inerta a zidurilor, materia vie împartaseste întru totul
destinul cetatii. Vegetatia, copacii, iarba, florile declina ca si
zidurile, sub presiunea acelorasi forte dezagregate.

Anotimpurile predominante sunt toamna si iarna care, o data instalate,
par a nu se mai clinti, instituind un climat de era primordiala.
Ploaia, vântul, zapada bat continuu, mai rar în rafale violente.

Scârtâie toamna din crengi ostenite

Pe garduri batrâne, pe stresini de lemn,

Si frunzele cad ca un sinistru semn

În linistea gradinii adormite.

O palida fata cu gesturi grabite

Asteapta pe noul amor...

Pe când, discordant si înfiorator.

Scârtâie toamna din crengi ostenite

(în gradina)

Tacerea, constituie un alt motiv interior al poeziei bacoviene, nu
reprezinta însa decât extrem de rar o simpla invitatie descriptiva, o
nota a cadrului exterior. Îndeplinind aceeasi functie ambivalenta, de
intensificare a depresiunii si, chiar daca mai rar, de împacare cu
sine si promisiune a unui nou orizont, ea cuprinde semnificatii
variate.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles