George Cosbuc

Trimis la data: 2003-01-09 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 3051
Autor: Erik15 Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pe urmele poeţilor de la 1848, D. Bolintineanu si V.Alecsandri, si în continuare lui Eminescu , G. Cosbuc a evocat într-un număr de poezii trecutul de luptă pentru libertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pînă în zilele lui. Cosbuc vede istoria ca o luptă neîncetată pentru libertate socială si naţională. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu (Decebal către popor, Moartea lui Gelu, Paşa Hassan, Oştenii lui Tudor).

G.Co*buc, poezia evocarii trecutului de lupta *i a razboiului de
independen*a

Pe urmele poe*ilor de la 1848, D. Bolintineanu si V.Alecsandri, si în
continuare lui Eminescu , G. Cosbuc a evocat într-un num*r de poezii
trecutul de lupta pentru libertate al poporului nostru din cele mai
vechi timpuri si pîna în zilele lui. Cosbuc vede istoria ca o lupta
neîncetata pentru libertate sociala si na*ionala. Simboluri umane ale
acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu, Mihai Viteazul, Tudor
Vladimirescu (Decebal catre popor, Moartea lui Gelu, Pa*a Hassan,
O*tenii lui Tudor).

*n Decebal catre popor, regele formuleaza cunoscuta maxima atribuita
dacilor: "E rau destul ca ne-am nascut", numai pentru a sublinia c*
via*a în stare de robie ar mari chinul: "Mai vrem *i-al doilea rau?".
De aceea, Decebal, cheama întreg poporul dac la lupta împotriva
cotropitorilor romani. Lupta înseamna jertfa, -jertfa- moarte demna.
Motivarea este patetica, de sublim patriotism:

"Din zei de-am fi scobor*tori

C-o moarte tot s*ntem datori!

Totuna e dac-ai murit

Flacau ori mos *ngîrbovit;

Dar nu-i totuna leu sa mori

Ori c*ne-nlan*uit."

"Eu nu mai am nimic de spus

Voi bra*ele jur*nd le-a*i pus

Pe scut! Puterea este-n voi

*i-n zei! Dar va g*ndi*i, eroi,

Ca zeii sînt departe, sus,

Du*manii lînga noi!"

O ura fara margini nutre*te poporul dac impotriva asupritorilor
romani, c*rora Un c*ntec de barbar le striga amenin**ri
*nfrico**toare:

"Vom face pe-ai vostri p*rin*i

S-ascund* trufa*ul lor chip

*n tog*, pl*ng*nd de ru*ine

I-am trece sub furci candine

I-om pune cu fruntea-n nisip."

Spre deosebire de reprezentan*ii curentului latinist, Co*buc nu uit*
c* romanii au venit in Dacia in calitate de cuceritor. R*nd pe r*nd,
sunt evocate apoi din istoria patriei figurile de eroi populari,
lupt*tori pentru libertatea na*ional* *i social*, *ncep*nd cu
voievodul Gelu.

Gelu din poezia Moartea lui Gelu, r*nit, cere calului, ca *n balada
popular* Toma Alimo*, s*-l *ngroape "pe margini de ap*",ca apele
Cernei s*-l jeleasc*, n*d*jduind *n vremuri de biruin**:

"*i-armat voi ie*i eu afar*

*i veseli vom trece noi iar*

Prin suli*i *i foc *nainte,

S* *ie protivnicii minte

C*-s vii, c*nd e vorba de tara

*i mor*ii-n morminte!"

Mihai Viteazul ia *n balada Pasa Hassan, publicata in "Vatra"(1894),
propor*ii uria*e, pe m*sura bravurii sale *i lupta de la C*lugareni,
povestit* *i de Nicolae B*lcescu:

"S*lbatecul vod* e-n zale *i-n fier

*i zalele -i zuruie crunte,

Gigantic* poart-o cupol* pe frunte

*i vorba-i e tunet, r*sufletul ger

Iar barda din st*nga-i ajunge la cer, *i vod*-i un munte."

Inspirat* dup* Cartea a doua, C*lugarenii, din Romanii supt
Mihai-Voievod Viteazul a lui N. B*lcescu, poezia Pa*a Hassan
glorific*, prin hiperbol* *i *n antiteza cu Pa*a Hassan (Conduc*torul
ariergazii turce*ti *n lupta de la C*lugareni), pe Mihai Viteazul,
suger*nd b*rba*ia, capacitatea de sacrificiu a domnitorului pentru
ap*rarea independen*ei patriei, *i a o*tenilor care:

"Turcimea-nvr*jbt* se rupe deolalt*

*i cade-n mocirl*, un val dup* val

Iar fulgerul Sinan,izbit de pe cal

Se-nchin* prin balta."

*n Tudor Vladimirescu, Co*buc vedea *nt*i de toate pe r*zvr*titul
*mpotriva ciocoilor *i pe eliberatorul social al marelor asuprite:

"Zboar* corbi pe sus, b*iete,

C*rduri negre se-nv*rtesc,

*i se zbat de-at*ta sete

*i de foame se izbesc:

N-au s-a*tepte-oltenii ruga

S* le dea de hran*-n v*i

Oh, ciocoi, te ajung *n fug*

To*i r*zbun*torii t*i!"

Volumul de versuri *ntitulat "C*ntece de vitejie" (1904) reune*te
poeziile cu tema erotic* publicate de Co*buc *ncep*nd din 1896. Cele
mai multe din ele cinstesc eroismul osta*ilor rom*ni in R*zboiul de
Independen** din 1877.

Poetul reconstitue momente dramatice, rememorizeaz* episoade eroice,
nescrise *n istoria glorioas* a R*zboiului, si evoc* vitregia
r*zboiului *n modalitatea scrisorii populare, *n cele mai multe poezii
(O scrisoare de la Muselim-Selo) cu *n*elegerea cu care **ranul osta*
a luptat pentru dezrobirea **rii. Alte poezii sunt scrise sub form* de
c*ntec (Cantecul redutei) sau de povestiri (Povestea c*prarului).
Indiferent de forma sub care sunt ele redactate, emo*ioneaz* prin
dramatismul lor, prin simplitatea limbajului care reflect* modul de a
g*ndi *i a sim*i al ostasilor care au c**tigat independen*a **rii.

*n Povestea c*prarului este vorba despre un "c*prar" care,*ncerc*nd
s*-*i ridice fratele mort , ucis de gloan*e, cade r*pus, "p*r*nd c-ar
vrea / s*-l apere pe mort a*a", iar Trei, Doamne, *i to*i trei este
povestea unui b*tr*n zdrobit de durere, pentru c* trei feciori a avut
*i to*i trei au murit pe c*mpul de lupt*. Simbolic *i zguduitor uman
este pre*ul de s*nge al osta*ilor rom*ni, pe care-i evoc* poetul, *n
chipul *npietrit *i demn *n durere al b*trinului tat*.

O scrisoare de la Muselim-Selo a fost publicata *nt*ia oar* in Gazeta
s*teanului din 20 Mai 1901, fiind reprodus* *n acela*i an *n reviste
*i ziare din Arad, Bra*ov, Blaj, Oradea si Ora*tie, iar in anii
urm*tori *n diferite calendare, *n volumul "Ziarul unui pierde-var*"
*i "C*ntece de vitejie".

Conceput* sub form* de scrisoare, poezia emo*ioneaz* prin omenescul
ei, spus simplu, far* de artificiu, in caracteristica vorbirii *i
scrierii populare.

Poetul **i imagineaz* c*, dintr-un spital militar, din satul Muselim,
de ling* Dun*re, un ostas, c*prarul Nicolae, trimite "o carte" c*tre
maicu*a unui soldat, la rug*mintea acestuia f*cut* c*nd mai era *nca
*n via**. Ion este chinuit de dorul de cas*. El ureaz* mai *nt*i ca
scrisoarea s-o g*seasc* *n pace pe m*icu**, apoi poveste*te ce-l
impresioneaz* mai mult,suferin*a soldatului Anton al Anci, bolnav de
patru luni, r*mas numai cu sufletul. *n r*zboi au c*zut mul*i.A fost
r*nit *i el de un glon* *n piept, dar sper* c* se vindeca *ntr-o lun*.
E m*ndru *ns* de faptul c* i-am *nfr*nt pe du*mani *i c*

*nsu*i nebiruitul Osman a fost luat prizonier. E *ngrijorat *ns*
pentru cei r*ma*i acas* *i care-i sunt dragi. Are nevast* *i copil. El
stie c* nevestei *i este greu f*r* d*nsul, ca feciorului, pe care-l
l*sase "cu cre*tetul c*t masa", i-ar trebui o caciul*. Se intereseaz*
dac* preotul *i-a v*ndut juncanii c*ci ar fi vrut s*-i cumpere, *i
n-are acum banii. Si-ar mai dori o coas* s-o aib* c*nd se va *ntoarce.
O roag* pe m*icu*a s* pun* preotul s*-i citeasc* o slujba pe care o va
pl*ti el, la *ntoarcere. Toate acestea , sunt g*nduri care fr*m*nta pe
r*nit, si-n ele e un dor imens de via**, dar *i *n*elegere pentru cei
care sufer*, *i delicat* grij* , ca s* nu *ntristeze pe ai s*i, pentru
starea *n care se afl*. Din ultimele r*nduri ale c*prarului Nicolae
rezult* c* dorin*a camaradului s*u nu s-a *ndeplinit, scrisoarea av*nd
un deznod*m*nt tragic. Este pre*ul de sacrificiu pe care l-a dat
osta*ul rom*n in R*zboiul pentru independen*a **rii.

Powered by

[1]0x01 graphic

5000+ referate online

References

1. http://www.referat.ro/?doc=1

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles