Geto - dacii

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 25 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Any-ruxy Dimensiune: 35kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pe teritoriul României au fost descoperite vestigii de o rara frumusete ale culturilor neolitice; în acest spatiu a înflorit civilizatia geto-dacilor, un neam apartinând marii familii a tracilor. Geto-dacii s-au impus în fata celorlalte neamuri în conditii de mare însemnatate istorica ( în anul 335 î.e.n. ei au luptat împotriva celebrului Alexandru cel Mare, iar în jurul anului 290 î.e.n. ei au luat ca ostatic pe succesorul acestuia, regele Lisimac). Domniile elene au influentat pozitiv cultura si civilizatia geto-dacilor, care au asimilat benefic aceasta influenta.

0x08 graphic

Timpuri stravechi

Pe teritoriul României au fost descoperite vestigii de o rara
frumusete ale culturilor neolitice; în acest spatiu a înflorit
civilizatia geto-dacilor, un neam apartinând marii familii a tracilor.
Geto-dacii s-au impus în fata celorlalte neamuri în conditii de mare
însemnatate istorica ( în anul 335 î.e.n. ei au luptat împotriva
celebrului Alexandru cel Mare, iar în jurul anului 290 î.e.n. ei au
luat ca ostatic pe succesorul acestuia, regele Lisimac). Domniile
elene au influentat pozitiv cultura si civilizatia geto-dacilor, care
au asimilat benefic aceasta influenta.

Prin faptul ca a reusit sa-i sperie pe geto-daci, expansiunea
Imperiului Roman în Peninsula Balcanica a contribuit la întarirea
unitatii lor. La mijlocul secolului I al erei noastre, regele get
Burebista reuseste sa întemeieze un stat foarte puternic, unind
triburile geto-dacice dintr-un spatiu vast, care se întindea de la
actualul teritoriu al Slovaciei pâna în Balcani; el a fortat toate
orasele pontice, de la Olbia la Apolonia din Tracia, sa se supuna
stapânirii sale. Lupta dintre armatele conduse de Burebista si cele
conduse de Iuliu Cezar urma sa aiba loc în anul 44 î.e.n.; tocmai
atunci însa împaratul roman a fost asasinat; dupa putin timp,
Burebista a avut aceeasi soarta.

La începutul erei noastre, Imperiul Roman, în expansiunea sa, s-a
apropiat tot mai mult de Dunare, geto-dacii neavând alta solutie decât
sa mentina relatii cu acesta, fie cordiale, fie ostile, sa asimileze
elemente ale civilizatiei romane si de tehnica militara. Acestia vor
tine piept romanilor din punct de vedere politic si militar vreme de
aproape un secol, pâna în vremea împaratului roman Traian. În anul 106
e.n., dupa lungi si teribile razboaie, acesta reuseste sa înfrânga
rezistenta eroica a dacilor, al caror rege, Decebal, intrat în legenda
pentru curajul sau, a preferat sa-si ia viata decât sa devina
prizonierul romanilor. Generatiile ce aveau sa urmeze au pastrat în
constiinta lor, ca pe o fapta glorioasa, rezistenta si înfrângerea
Daciei conduse de Decebal. Monumentele care dainuie - Columna lui
Traian, aflata la Roma, si Tropaeum Trajani de la Adamclisi, Dobrogea
- stau marturie, prin scenele pe care le reprezinta, a curajului
aratat de daci în apararea tinutului lor si a muntilor lor ca o pavaza
si plini de bogatii.

Cu toate suferintele îndurate, includerea Daciei în Imperiul Roman a
avut si partile ei bune: prin stradania localnicilor si a colonistilor
romani, prin spiritul lor întreprinzator, Dacia atinge un înalt grad
de dezvoltare materiala si spirituala, si are loc un important proces
de romanizare, cu amprente durabile, ce pot fi regasite pâna astazi în
limba latina a poporului român, în numele sau în constiinta si
cultura. În etnogeneza poporului român elementul etnic primordial este
cel geto-dacic, peste care se suprapune elementul etnic roman.

În anul 271 e.n., datorita crizei care macina Imperiul Roman, precum
si presiunii exercitate de popoarele barbare, Împaratul Aurelian s-a
vazut nevoit sa treaca la retragerea din Dacia a trupelor sale, a
administratiei si a unei parti din populatia oraselor, deplasându-le
la sud de Dunare. Cu toate acestea, majoritatea populatiei, alcatuita
din tarani români si daci romanizati, nu si-a parasit pamântul,
ramânând strâns legata de lumea romana sud-dunareana. Daco-romanii, în
contact cu popoarele barbare, au adoptat forme de organizare impuse de
nou createle conditii istorice. Ei s-au organizat în ceea ce marele
istoric roman Nicolae Iorga numea "romanii populari" sau "romanii
rurali", respectiv acele teritorii unde autoritatea imperiala încetase
si a caror populatie se grupase în organisme populare. Aceasta era
considerata drept romani prin locuitori, care erau constienti ca
apartin sau ca apartinusera Imperiului Roman.

CULTURA SI CIVILIZATIA GETO-DACILOR

Geto-dacii sunt considerati, pe buna dreptate, stramosii directi ai
romanilor. Asadar, a vorbi despre cultura si civilizatia romaneasca
fara a o pune in evidenta pe cea a geto-dacilor este ca si cum ai
sterge din intelegerea omului matur copilaria sa. Prea multe elemente
din trecut s-au altoit in fizionomia poporului roman (e adevarat,
foarte greu de pus in evidenta) incat a intelege ceea ce suntem
presupune sa facem acest pas inapoi, peste timp. Dar cine erau
geto-dacii?

Etno-lingvistic, geto-dacii erau indo-europeni, din grupul satem,
constituind ramura nordica a numeroaselor populatii tracice. Nu este
locul aici, desigur, al unei dezbateri asupra problemelor
indo-europenisticii. Mentionam doar ca astazi cei mai multi dintre
specialisti sunt de acord ca patria de inceput a indo-europenilor a
fost undeva in teritoriul de dincolo de Donet, de la Caspica la Urali.
Arheologi eminenti cunoscatori ai problemei admit ca in epoca
bronzului (circa 2000-1200/1100 i.d.Hr.) tracii se desprind din
populatiile indo-europene, atestate in acest teritoriu in perioada de
tranzitie de la eneolitic la epoca bronzului (2500-2000 i.d.Hr.). In
ceea ce priveste detasarea geto-dacilor din blocul tracic,
specialistii considera ca din secolul al VIII-lea i.d.Hr. ar putea fi
vorba de geto-daci, daca cultura Basarabi, a carei raspandire acopera
aproape toata aria raspandirii lor, le poate fi atribuita. Oricum, in
prima jumatate a mileniului I i.d.Hr. s-a desfasurat procesul de
individualizare etnico-culturala a geto-dacilor, pentru ca apoi,
preluand si dand civilizatiilor neamurilor invecinate, sa atinga, in
secolele I i.d.Hr.-I d.Hr., apogeul dezvoltarii lor.

Relativ la limba geto-dacilor, lingvistii au avansat mai multe
ipoteze, cea mai consistenta apartinand lui I.I. Russu. I.I.Russu
conchide, in urma unei analize complexe a tuturor datelor problemei,
ca 'pozitia limbii traco-dace este urmatoarea: un idiom indo-european
independent din grupa de rasarit satem' .

Una din cele mai importante probleme ale istoriei geto-dacilor o
constituie delimitarea teritoriului locuit de geto-daci inainte de
cucerirea romana. Descoperirile arheologice de la noi din tara si din
strainatate i-au indemnat pe cercetatorii avizati ai chestiunii sa
sustina ca expansiunea geto-dacilor a avut ca puncte extreme Olbia
(E), Bratislava (V), Cerepin (regiunea Lvov), la nord, Veliko Tirnovo,
la sud. Cat priveste raspandirea culturii 'clasice' a geto-dacilor
(sec.II i.d.Hr.-sec I d.Hr.), se sustine ca ea cuprinde doua arii
principale concentrice: o arie centrala, in care aceasta cultura este
reprezentata prin asezari, descoperiri funerare, depozite, tezaure
etc., in care principalele componente isi gasesc antecedente locale,
si o arie periferica, unde descoperirile geto-dacice apar intr-un
mediu care, chiar daca avusese initial un fond general tracic, a facut
parte apoi, in secolele IV-II i.d.Hr., din aria culturii Latčne
celtice (in vest) sau a celei scitice (in est) si unde, deci, o
origine locala e greu de dovedit. Aceasta arie centrala poate fi
cuprinsa intre Nistru, Tisa, Carpatii Nordici si Balcani.

1.CIVILIZATIA GETO-DACILOR

Prin expresia 'civilizatia geto-dacilor' desemnam ansamblul
manifestarilor de civilizatie ale geto-dacilor. Am facut aceasta
precizare din capul locului pentru a-l atentiona pe cititor asupra
faptului ca: 1. in teritoriul geto-dacilor existau manifestari de
civilizatie apartinand altor etnii (grecesti, celtice, scitice etc.),
analiza lor ar fi presupus o scimbare de titlu ('civilizatii din
spatiul geto-dacic'), aspect ce nu corespunde obiectivelor demersului
nostru; 2. civilizatia geto-dacilor cuprinde elemente de imprumut,
preluate de la etniile cu care a intrat in contact si care aveau ceva
de 'dat' (numai din aceasta perspectiva vom aduce in discutie
raporturile cu aceste etnii), iar pe de alta parte civilizatia lor
cuprinde elemente originale, rod al unor sinteze sau inovari (din
aceasta perspectiva se poate vorbi de civilizatia 'geto-dacica',
adica a geto-dacilor, specifica lor); 3. adjectivul cel mai corect
pentru a exprima fapte ale geto-dacilor este 'geto-dacic' sau
'daco-getic'

1.1. STATUL GETO-DACILOR

In secolul I i.d.Hr., incepand cu Burebista, lumea geto-dacica intra
intr-o alta etapa a evolutiei ei, in etapa statala. Acum se poate
vorbi de prezenta unui rege la daci, in intelesuri deosebite de cele
date acestei functii pentru perioada anterioara. Acum regele nu mai
este atat un comandant de oaste, functie ce se va mentine in masura
deosebita, cat, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles