Globalizarea si Romania in contextul globalizarii

Trimis la data: 2005-07-08 Materia: Economie Nivel: Gimnaziu Pagini: 19 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Ciprian Z Dimensiune: 29kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Globalizarea este un termen foarte uzitat căruia îi putem atribui numeroase semnificaţii: dezvoltarea pieţelor financiare globale, creşterea corporaţiilor transnaţionale şi dominaţia lor crescândă asupra economiilor naţionale.

1.1 ASPECTE GENERALE ALE GLOBALIZĂRII
Cu câteva decade în urmă, era încă posibil să plecăm de acasă şi să vizităm locuri diferite unde totul, începând cu arhitectura, peisajul, limba, modul de viaţă, felul de a se îmbrăca al oamenilor şi terminând cu valorile după care se ghidează populaţia erau total altfel decât cele pe care le cunoşteam noi. Aceia erau ani în care puteam observa cu ochiul liber diversitatea culturală.

Dar o dată cu globalizarea economică, diversitatea dispare rapid. Scopul principal al economiei globale este acela ca toate ţările să se omogenizeze într-un tot unitar. Când lanţurile hoteliere îşi fac reclamă prin faptul ca toate camerele lor sunt identice in fiecare oraş din lume, ele nu menţionează ca acele ţări devin identice şi din alte puncte de vedere : maşini, zgomot, smog, violent fast-food-uri, McDonald's, Nike, Levis, păpuşile Barbie, televiziunea si filmul american.

Globalizarea este un termen foarte uzitat căruia îi putem atribui numeroase semnificaţii. Prin acest termen putem înţelege dezvoltarea pieţelor financiare globale, creşterea corporaţiilor transnaţionale şi dominaţia lor crescândă asupra economiilor naţionale.

Majoritatea problemelor pe care oamenii le asociază globalizării, incluzând pătrunderea valorilor de piaţă în acele domenii de care ele nu aparţin în mod tradiţional, pot fi atribuite acestor fenomene. S-ar putea discuta totodată despre globalizarea informaţiei şi a culturii, despre răspândirea televiziunii, a Internetului şi a celorlalte forme de comunicare şi despre mobilitatea crescută a comercializării ideilor.

Globalizarea mai poate fi definită ca un set de structuri şi procese economice, sociale, tehnologice, politice şi culturale care reies din caracterul schimbător al producţiei, consumului si comerţului de bunuri. S-au petrecut multe schimbări m economia mondiala, de altfel putem considera globalizarea ca un rezultat a creării pieţei mondiale.

Dar globalizarea nu poate fi sinonimă cu internaţionalismul şi cu transnaţionalismul. Cele doua procese îşi au ,,rădăcinile" în modul mercantilist de a regiza comerţul, în special după Primul Război Mondial, într-un model multinaţional de dezvoltare.

Există patru caracteristici principale care pot explica originile globalizării sunt: integrarea în pieţele mondiale ale economiilor naţionale, tranziţia de la economia ,,high volume" la cea „high value" care rezulta din cunoaşterea tot mai buna a produselor şi serviciilor folosite pe piaţa, sfârşitul bipolarităţii între capitalism şi socialism în privinţa costurilor de producţie, şi, nu în ultimul rând configurarea noilor blocuri economice.

Aşa cum am definit-o , globalizarea este un fenomen relativ recent care deosebeşteprezentul de ceea ce se petrecea acum 50 sau chiar 25 de ani.
La sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial, tranzacţiile Internaţionale de capital erau strict controlate de majoritatea statelor.

Instituţiile rezultate la Bretton Woods, Fondul Monetar Internaţional (FMI) si Banca Mondială, au fost concepute tocmai pentru a facilita comerţul internaţional şi investiţiile într-un mediu caracterizat prin restricţionarea fluxurilor de capital privat.

Mişcările internaţionale de capital s-au accelerat la începutul anilor `80, în timpul lui Ronald Reagan şi Margaret Thacher, pieţele financiare devenind cu adevărat globale la începutul anilor '90, după colapsul imperiului sovietic.
Globalizarea este de dorit din mai multe puncte de vedere. Întreprinderea privata este aptă să producă bogăţie decât statul. Mai mult, statele au tendinţa de a abuza de propria putere. Globalizarea oferă un grad de libertate individual pe care nici un stat nu-1 poate asigura. Concurenţa liberă la scară globală a eliberat talentele antreprenoriale şi creative şi a accelerat inovaţiile tehnologice.

Însă globalizarea are şi latura ei negativă. În ţările mai puţin dezvoltate, mulţi au suferit din cauza globalizării fără a primi un sprijin în ceea ce priveşte sistemul de securitate socială. Globalizarea a produs o alocare defectuoasă a resurselor între bunuri private şi cele publice. Pieţele sunt capabile să răspundă şi altor necesitaţi sociale. Pieţele financiare globale pot naşte crize. Este posibil ca locuitorii din ţările dezvoltate să nu fie pe deplin conştienţi de urmările devastatoare ale crizelor financiare deoarece acestea au tendinţa de a lovi mai crunt în ţările în curs de dezvoltare.

GLOBALIZARE Ş1 REGIONALIZARE
La început de mileniu, lumea şi relaţiile internaţionale sunt mult mai complexe decât erau înainte. Este un paradox ca astăzi, când perioada războiului rece s-a încheiat şi continental european are o şansă reală să se integreze pe baza valorilor democraţiei şi economiei de piaţă, a respectului drepturilor fundamentale ale omului, securitatea a început să fie din nou o chestiune foarte controversată, poate chiar mai mult ca înainte.

Pe de altă parte asistam la o mondializare inevitabil, care reprezintă fundamentalseismului geopolitic pe care 1-a prevestit căderea ,,zidului Berlinului". Creşterea exponenţială a liberalizării schimburilor şi revoluţia tehnologică a reţelelor informatice sunt factori cu acţiune conjugata care, în timp, ar trebui sa pună in cauza viziunea clasica asupra suveranităţii statelor.

Departe de a fi o excepţie, România este cu atât mai sensibilă la acest fenomen cu cât de aproape 150 de ani devenirea noastră statală a avut ca pilon central concepţia etatistă şi centralizatoare a suveranităţi. Suveranitatea poporului nu exista în afara puteri statale.

Tot mai mult în ultima vreme, în lume se manifestă o tendinţă care nu mai poate filimitata : mondializarea. In atari condiţii par fireşti interogări cum sunt : care este viitorulRomanei pe o planeta mondializata? Cum ne vom gestiona interesele de securitate?

Vom mai avea vocaţia de actor reprezentativ pentru sud-estul european şi vom reuşi sa îndeplinim rolul statului printr-un nou tip de guvernare politică, socială şi economică capabilă să identifice sau sa creeze vectorii unei existenţe transnaţionale? Un răspuns la aceste întrebări este condiţionat de maniera în care ne percep fără, dacă noi înşine îi mai acordam şansa de a o considera ca unorganism viu, articulat într-o formă instituţional-statală stabilă.

Unii consideră mondializarea ca fiind un proces aflat în curs de desfăşurare, cu impact global; alţii îi reduc conţinutul la cel al unei ideologii care legitimează supremaţia Occidentului şi consacră occidentalizarea sau americanizarea lumii.

În acest context vom face referire la un alt termen, respectiv cel de regionalizare. Acesta defineşte o consecinţă, fie un mod de protecţie împotriva globalizării, în ultima instanţă un instrument prin care se caută surmontarea dificultăţilor generate de dimensiunile prea reduse ale statelor naţionale create în perioada post westfalică.

Astfel, se profilează două tipuri de regionalizare : una de esenţă ,,dură", care caută să transforme microregiunile în spaţii de state naţionale între care competiţia să prevaleze asupra cooperării. Cea de-a doua este deschisă şi funcţională modernizării sau chiar americanizării lumii bazate pe ,,soft-power". Trebuie să facem însă precizarea ca singura regiune din lume unde este vizibil un proces de ,,regionalizare" este, în acest moment, Europa.

Ambele tipuri de regionalizare, dincolo de diferenţe au şi elemente comune, relevante pentru înţelegerea procesului. Poate cel mat şocant dintre ele este cel referitor la permeabilizarea frontierelor.

Frontiera nu mai are rolul unei împrejmuiri intangibile a teritoriului. Statul devineinevitabil parte a unui întreg : lumea globalizată, iar spaţiul sau teritorial se înţelege de acum după o logica a fluxurilor în toate domeniile : capitaluri, bunuri, informaţii, cultura, persoane. Toate aceste fluxuri sunt atât vectori de putere pentru cei care ştiu să le producă, să le stăpâneasca şi să le dea un sens, cat si factori de destabilizare, daca sunt văzute ca o fatalitate.Trebuie sa se tragă concluzia ca sfârşitul suveranităţii clasice reprezintă un pericolmortal pentru statui si poporul roman?

Ar fi lipsit de realism daca nu am recunoaşte ca astăzi România nu poate fi inclusă în categoria statelor puternice. Cu toate acestea nu înseamnă că un astfel de stat nu poate fi, totuşi, influent. Prima condiţie, în acest sens, este de a accepta că identitatea noastră naţionala nu este imuabila. Orice colectivitate evoluează, nefiind eterna prin simpla sa existenta.

Viitorul ei poate fi asigurat pe termen ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles