Glossa-M. Eminescu

Trimis la data: 2005-07-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Rodica Raicu Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
A fost publicata in anul 1883 , in primul volum de versuri al lui M.Eminescu, îngrijit de T. Maiorescu.
Reprezinta o meditatie asupra vanitatii lumii, de care omul de geniu, asa cum propune poetul, trebuie sa se detaseze. Asadar tema se constituie intr-un cod etic al omului superior, care, prin auto cunoastere si experienta filosofica, trebuie sa renunte la viata oamenilor comuni.
Raporteaza o eroare

Glossa

M. Eminescu

A fost publicata in anul 1883 , in primul volum de versuri al lui M.
Eminescu, îngrijit de T. Maiorescu.

Reprezinta o meditatie asupra vanitatii lumii, de care omul de geniu,
asa cum propune poetul, trebuie sa se detaseze. Asadar tema se
constituie intr-un cod etic al omului superior, care, prin auto
cunoastere si experienta filosofica, trebuie sa renunte la viata
oamenilor comuni.

Termenul glossa are doua acceptii: in greaca "limba" si in latina
"cuvânt ce necesita explicatii". Dar pe noi ne intereseaza
semnificatia poetica: specie a genului liric , cu forma fixa si
caracter gnomic sau filosofic, având un numar de strofe determinat de
nr. de versuri din prima strofa, un fel de strofa refren. Fiecare
strofa ce urmeaza comenteaza câte un vers din prima strofa, pe care îl
contine ca ultim vers, in chip de concluzie. Ultima strofa se
constituie din reluarea versurilor din strofa initiala, dar in ordine
inversa.

Prima strofa exprima adevaruri universal valabile, prin versuri
lapidare, grupate doua câte doua. Tonul sententios este sugerat si
prin cadenta exprimarii (ritmul trohaic): "Vreme trece, vreme vine,/
Toate-s vechi si noua toate;/ Ce e rau si ce e bine/ Tu te-ntreaba si
socoate...". Desi versurile par eterogene, mesajul este acelasi:
repetabilitatea istoriei.

Odata cu strofa a doua începe comentarea fiecarui vers din stofa tema;
începe sa se constituie un cod de reguli si sfaturi de provenienta
stoica (Epictet, Seneca, Marc Aureliu, etc.)

Trecerea timpului aglomereaza existenta umana cu lucruri multe si
neinsemnate: "Multe trec pe dinainte,/ In auz ne suna multe".

"Regasindu-te pe tine" face trimitere la adagiul lui Socrate:
"Cunoaste-te pe tine insuti", prin care omului i se propune o
întoarcere catre sine, o redobândire a propriei identitati. Pentru a
întelege lumea, omul de geniu trebuie sa se întoarca in punctul
initial al creatiei, sa redobândeasca spiritul primordial (sacru).

Timpul se misca încet, dar implacabil, condamnarea omului la moarte
este definitiva: "Vreme trece, vreme vine".

Strofa a treia este un elogiu adus ratiunii, cunoasterii.

Omul nu trebuie sa se lase amagit de fericire, aceasta este iluzorie,
e o himera ("masca fericirii"). Cel ce cade in capcana fericirii de o
clipa, este incapabil sa înteleaga sensul eternitatii. Pentru a evita
deziluzia, omul trebuie sa apeleze la ratiune: "Recea cumpan-a
gândirii", pentru ca: "Toate-s vechi si noua toate".

Strofa a patra reflecta motivul "lumii ca teatru". Ideea lumii ca
spectacol ("Privitor ca la teatru/ Tu in lume sa te-nchipui") se
întâlneste si la cugetatorul suedez Oxenstierna, este cultivata de
Lope de la Vega, Calderon de la Barca, dar si de Sheakespeare (piesa
"Cum va place"). Prin urmare lumea e falsa, viata e înselatoare pentru
omul comun. Solutia salvatoare din mrejele acestei lumi este nu
resemnarea, ci detasarea filosofica: "... Tu in colt petreci in tine/
Si-ntelegi din a lor arta/ Ce e rau si ce e bine".

Strofa a cincea valorifica ideea schopenhaueriana a "prezentului
etern", lumea nu se schimba: "Viitorul si trecutul sunt a filei doua
fete". Trecerea timpului nu înseamna decât o reiterare permanenta a
faptelor particulare, a adevarurilor absolute, etern-valabile.

Strofa a sasea reia idea lumii ca teatru. Oamenii sunt asemenea unor
actori pe o imensa scena de teatru. Pe aceasta scena a lumii se
perinda oameni diferiti, mastile se schimba, dar interesele si
sentimentele sunt aceleasi: "Si de mii de ani încoace/ Lumea-i vesela
si trista;/ Alte masti aceeasi piesa ...". Este o lume in care
speranta poate fi amagitoare: "Nu spera si nu ai teama ".

Strofa a saptea capata un caracter satiric. Indivizii nu au scrupule,
dau din coate pentru a ajunge cât mai in fata pe scena lumii, sunt
animati de interese meschine: "Nu spera când vezi miseii/ La izbânda
facând punte,/ Te-or întrece nataraii,/ De a fi cu stea in frunte".

VIII Aceasta lume este banala, dar atragatoare, ispititoare: "Cu un
cântec de sirena/ Lumea-ntinde lucii mreje". Doar cel ce reuseste sa
coboare de pe scena lumii poate fi salvat: "Tu pe-alaturi te
strecoara...".

IX Preocuparile oamenilor comuni au in vedere fericirea iluzorie, nu
starea de fericire absoluta; poetul, geniul trebuie sa stapâneasca
aparentele: "De te-ating, sa feri in laturi,/ De hulesc , sa taci din
gura/. ../ Tu ramâi la toate rece".

Prin reluarea versurilor in ordine inversa, in strofa a zecea, codul
de reguli etice este mai evident; îndemnul la detasare este direct.
"Tu ramâi la toate rece" devine primul vers din strofa capatând
valoare emblematica.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.