Gramatica

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 8174
Autor: Clara Spirea Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si o si o semivocala alaturate si se pot pronunta intr-o silaba ( iarna , haina , roua ) Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alăturate , pronunţate intr-o silaba ( leoaica , mi-au zis ) Hiatul repezita rostire consecutiva , in silabe diferite , a doua vocale ( aer , stiinta )

Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si o si o semivocala alaturate si se pot pronunta intr-o silaba ( iarna , haina , roua )
Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alăturate , pronunţate intr-o silaba ( leoaica , mi-au zis )
Hiatul repezita rostire consecutiva , in silabe diferite , a doua vocale ( aer , stiinta )
Derivarea este procedeul intern de imbogatire a vocabularului care consta in formarea a unor cuvinte noi cu ajutorul prefixelor si a sufixelor ( prefixe : ANTIcamera , NEclar ; sufixe : baietANDRU , casaOAIE )
Sufixe :
Substantivale :
–ie ( bucurie )
–ar ( bucătar )
–atura ( invatatura )
–amat [invatamant]
–eala [ amtteala ]
–iata [ dulceata]
–ist [ betnist ]
adjectivale :
–nic
–ator
–cios
–bil
–al
–as
verbale :
–a
–ai
–ani
–i
–ui
–iza
adverbiale
–este
–is
–mente
numeral :
-ime
pronume
-ica
interjecti
–ica

Compunerea este procedeul lexical intern de imbogatire a vocabularului care consta in unirea a 2 sau mai multe cuvinte pt formarea unui cuvant nou

Compunerea :
prin contopire : cuvinte intregi , existente in limba care se scriu impreuna ( untdelemn , faradelege )
prin alaturare : cuvinte intregi , existente si independent in limba , care se scriu legate cu cratima ( Marea-Neagre , Fat-Frumos )
cu elemente de compunere : cuvinte inexistente independent6 in limba + cuvinte care se gasesc independent in vorbire , scrise inpreuna [ electromotor , micoproductie )
prin abreviere :reuniunea a unor fragmente de cuvinte [ aprozar , agrosem ]
schimbarea clasei gramatcale este un procedeu prin care se obtin cuvinte noi datorita simplei treceri de la o parte de vobire la alta :
substantivele pot proveni :
unele adj articulate cu art hot , nehot , sau dem, ( frumosul , un credincius , cel harnic )
unele pron articulate [ Si-a zis in sinea lui( din pron reflexiv )] [ Fiecare isi are eul lui ( din pron pers )] , [ A ajuns un nimic ( din prron negativ )] [ e la mijloc un ceva [ din pron nehotarat )]
unele numerale articulate cu art hot sau nehot ( A primit un 3 . Treiul a fost trecut in catoalog .)
unele interjecti cu articol ( Are un of . I-a ascultat oful )
participiul articulat ( Ranitii au fost salvati )
supin ( Mersul pe jos e sanatos )
adjectivele pot proveni din :
participii ale vb : Cartea citita mi-a placut
gerunzii acordate ale vb : Se gasesc cosurile fumegande .
unele pronume care insotesc substantivele acordandu-se cu ele ( 7 din cele 10 feluri de pron ) :El insusi a fost martor ( adj. Pron de intarire )
Prieteni mei au plecat ( adj. Pron posesiv )
Fiecare copil se bucura de vacanta ( adj.pron nehotarat )
Acest baiat este fratele meu ( adj. Pron demonstrativ )
Care carte ti-a placut cel mai mult (adj . pron interogativ )
Nu mi-ai spus / care elevi lipsesc ( adj pron relativ)
Nici un elev nu lipseste ( adj pron negativ ) adverbe : Mi-am luat haina si gata
pronumele reflexive de persoana I si II provin din pronumele personale :
El ma cheama ( pron personal )
Eu ma duc ( pron reflexiv )
adverbele pot proveni din : unele adj cand determina un vb ( alt vb decat cop personal ) :
El canta un cantec frumos ( adj )
El cantaq frumos ( adv)
unele subst :
Seara este minunata ( subst )
Am sosit seara ( adv)
unele participi : Spune deschis ce are de spus

prepozitile pot proveni din unele adverbe prin articulare cu articol hotarat
Priveste inainte ( adv)
Inaintea lor pot venii multi ( prep )
Sensul propriu este sensul obisnuit al cuvintelor care trezeste in mintea vorbitorului o imagine clara a obiectului in cauza
Sensul figurat este sensul mai putin obisnuit al cuvintelor , care trezeste in mintea vorbitorului o imagine alternaiva
Cuvinte monosemantice = cuvinte cu un singur sens
Cuvinte polisamantice = cuvinte cu mai multe sensuri
Paronimele sunt cuvinte foarte asemanatoare ca sens sau aproape identice ca forma insa deosebite ca inteles


Substantivul este partea neflexibila de vorbire care denumeste lucruri , fiinte , fenomene ale naturii , stari insusiri , actiuni etc
Articolul este parte flexibila ce vorbire care invidualizeaza un substantiv , leaga un adjectiv , de subst sau insoteste partea de vorbire in cazul G
Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusire substantivului
Ronumele este partea de vorbire flexibila care inlocuieste un subst
Numeralul este partea flexiblia ca vorbire care arata nr sau ordine obiectelor , gruparea lor numerica , de cate ori crestre sau se repeta o actiune
Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima starea sau existenta
adverbul este partea de vorbire neflexibila care sta de obicei pe langa vb si arata locul , timpul , sau modul actiunii
Prepozitia are rol de legatoura numai in propozitie , unde leaga un atribut sau un complement de termenul regent
Conjunctia are rol de legatura atat in propozitie cat si in fraza , in propozitie leaga doua parti de vorbire de acelasi fel iar in fraza leaga doua propoziti de acelasi fel
Interjectia exprima o stare sufleteasca sau imita sunete ori zgomote din natura
Subiectul : cine ? ( predicat )
Predicatul : ce face ? , cum este , ce este ?
Atributele : care ? , ce fel de ? , al ( ai ale a ) cui? , cati ?, cate ?. Atributele pot fii
adjectival (propriu-zis , adj pronominal , numeral cu val adjectival , vb la participiu sau la gerunziu acordat )
pronominal
verbal ( prin vb la modurile infinitiv , supin si gerunziu , neacordat )
adverbial (adv sau loc adv)
interjectional
CD : pe cine ? , pe ce ?
CI : cui ? , despre cine ? , despre ce ? , la cine ? , la ce ? , de ce ? , pt cine ? , pt ce ? , cu ce ? , impotriva cui ? , asupra cui ?
CA :de cine ? , de catre cine ?
CCL : unde ? , de unde ? , pana unde ? , incotro ?
CCT : cand ? , de cand ? , pana cand ? , cat timp ? , de cand ?
CCM : cum ? , in ce fel ? , in ce mod , in ce chip ? , cat ? , cat de ?
CCSc : cu ce scop ? , in ce scop ?
CCCz : din ce cauza ? , din ce pricina ?

Cazul este forma pe care o ia o parete de vorbire cu flexiune nominala :
Prepozitile cazurilor :
Ac : de , la cu , pe, spre, sub ,catre , in pentru , despre , dinspre , langa , de pe la , de langa , pe langa , de la , de catre , etc (loc prep : ) in afara de , in loc de , fata de , potrivit cu , aproape de , etc
Genitiv : impotriva , contra , asupra , inaintea , inapoia , imprejurul , etc ( loc prep ) in fata , in urama , in spatelr , in dosul , in susul , in afara , , etc
Dativ :datorita , gratie , multumita , aidoma , asemenea , contrar , conform , potrivit



Propozitile c`oordonatoare intr-o fraza pot fii :
Copulative : atunci cand actiunile exprimate de vb cu functie sintactica de predicat se asociaza .In aceasta situatie raportul de coorodonare copulativa se reazizeaza prin conjunctii (si , nici , iar ) si loc conjuntionale ( precum si , nu numai , dar si , atat..cat )
El citeste,/1 invata /2 (si ) scrie/3
(1cu 2 = juxt , 2cu 3 = conj )
Adversative , atunci cand continutul propozitilor se opune , fara insa sa se excluda.Coordonarea adversativa se va realiza prin conjunctile dar , insa , ci , iar , si ,si loc conj numai ca si prin juxtapunere ( alaturare )
Nu citeste,/1scrie/2 ( 1-2 juxt )
Am fost la el /1 (dar) nu l-am gasit/2

Conjunctile „si” , „iar „ sunt atat copulative sct si adversative :
Citeste si scrie ( conj cop )
Am fost si nu l-am gasit ( conj advers )
Citesc iar apoi scriu ( conj cop )
Tu ai invatai iar el nu ( conj advers )

Disjunctive , atunci cand continutul lor se opune si se elimina reciproc .Coordonatoare disjunctiva in fraza se realizeaza prin conjuctie ori , sau , fie , singureori repetate , si , mai rar , prin juxtaapunere
(Ori) pleci/1(ori ) ramai/2
Vrei , /1 nu vrei /2 bea Grigore agheasma/3
Conclusive cand cea de-a doua propozitie este concluzia primei
Ai intarziat , /1( deci )nu mai poti intra /2
Acest tip de coordonare se realizeaza prin conjunctiisi locutiuni conjunctionale : deci , dar , asadar , asa ca , prin urmare , de aceea , in concluzie , in consecinta , (care ) va sa zica , precum si prin juxtapunere

Raportul de subordonare se poate realiza :
Conjunctii subordonatoare : sa , ca , daca , desi , de , ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles