Grupul de invatare si comunicare elev-elev

Trimis la data: 2003-01-22 Materia: Psihologie Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 22
Autor: Melisa Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Clasa scolara e un grup de invatare care se aseamana, in multe privinte, cu un grup de munca dar are si cateva caracteristici proprii. Asemanarea cu un grup de munca este data de faptul ca scopul fundamental al constituirii grupului il reprezinta realizarea sarcinilor de munca (de invatare pentru elevi) pentru satisfacerea carora sunt mobilizate resursele tuturor membrilor grupului. La nivelul fiecareia dintre cele doua categorii de grupuri se elaboreaza reguli proprii care dau indentitate si personalitate respectivei comunitati.

GRUPUL DE INVATARE SI COMUNICAREA

ELEV -ELEV

Clasa scolara e un grup de invatare care se aseamana, in multe
privinte, cu un grup de munca dar are si cateva caracteristici
proprii.

Asemanarea cu un grup de munca este data de faptul ca scopul
fundamental al constituirii grupului il reprezinta realizarea
sarcinilor de munca (de invatare pentru elevi) pentru satisfacerea
carora sunt mobilizate resursele tuturor membrilor grupului. La
nivelul fiecareia dintre cele doua categorii de grupuri se elaboreaza
reguli proprii care dau indentitate si personalitate respectivei
comunitati.

Principala caracteristica a grupului de invatare o constituie situarea
in centrul obiectivului sau de activitate a sarcinii de organizare si
desfasurare a procesului instructiv-educativ. Din aceste cauze scolii
ii revine, in primul rand, misiunea de a informa si familiariza pe
elevi cu diverse domenii ale cunoasterii, dar si de a-i forma in
spiritul cerintelor formulate de societate la un moment dat.

Realizarea acestor aspiratii este favorizata de cateva evenimente care
s-au produs recent in functionalitatea scolii si care atrag atentia
asupra rolului proceselor de comunicare, respective:

- centrarea activitatii de predare nu pe profesor ci pe cel ce invata;

- remarcarea avantajului folosirii metodelor active in procesul de
predare invatare;

-democratizarea relatiei profesor-elev;

-elaborarea unei temeinice fundamentari toeretice privind managementul
clasei de elevi in legatura cu care s-a produs reconsiderarea
rolurilor actorilor implicati in actul educational;

-diversificarea surselor de informare pe care le poate folosi elevul.

Cu toate acestea in ciuda numeroaselor semnale privind necesitatea
revizuirii unor comportamente profesionale, practicile educationale
continua sa fie dominate de autoritatea excesiva a profesorului care
mentine monopolul asupra situatiilor de vorbire, care controleaza in
mod exagerat continuturile vehiculate. In aceste conditii persista
cateva intrebari justificate: De ce se implica elevii atat de putin in
dialogul scolar desi libertatea lor de manifestare si exprimare a
crescut simtitor?! Ce se poate face pentru ai ajuta pe elevi sa
foloseasca sansa extraordinara pe care au obtinut-o de a se dezvolta
liber, fara constrangeri ideologice?! Dupa ce criterii ar putea fi
apreciat gradul de participatie reala a elevilor la realizarea
schimbului de idei si competente?

Aceste sunt doar cateva din problemele a caror solutionare ar putea
conduce catre eficientizarea proceselor de comunicare ce se desfasoara
in context scolar.

De ce nu se implica elevii in procesul de comunicare?!

Cauzele pentru care elevii se implica prea putin sau deloc in dialogul
scolar sunt uneori obiective, intemeiate, iar alteori subiective,
nejustificate. Chiar si atunci cand este vorba despre cauze
subiective, simpla constatare a acestui fapt nu este capabila sa
rezolve problemele. Intr-o interventie educative de succes, dupa
indentificarea cauzelor se recurge la elaborarea unor strategii
actionale de contracarare a manifestarilor nefavorabile si de
promovare a celor favorabile.

In urma unui studiu de caz realizat pe un esantion reprezentativ de un
numar de 168 de elevi, din clasele terminale ale gimnaziului si din
primii doi ani de liceu, li s-a cerut sa specifice motivele personale
pentru care nu participa efectiv la desfasurarea lectiilor. Dupa
prelucrarea raspunsurilor au fost inventariate urmatoarele categorii
de cauze:

-natura temperamentala (in mare masura hotarata prin programul
genetic!): itrovertit, nesociabil, necomunicativ, timid, pasiv;

-gradul de solicitare in realizarea sarcinilor scolare;

-atractivitatea pe care o inspira educatorul;

-atractivitatea pe care o inspira disciplina de invatamant;

-capacitatea stimulativa a educatorului;

-capacitatea stimulativa a clasei de elevi;

-gradul de satisfactie personala pe care il procura interactiunea;

-gradul de satisfactie inter-personala pe care il procura
interactiunea;

-masura in care interactiunea poate satisface asteptarile, sperantele,
aspiratiile elevului;

-climatul psiho-afectiv pe care il degaja institutia in mod explicit
si implicit.

Acelasi studiu a relevant faptul ca profesorii recurg exclusiv la
metode frontale de predare (mai putin la limbi straine!) si ca ofera
extrem de rare oportunitati elevilor de a interactiona unii cu
ceilalti. De altfel- asa cum se poate observa din analiza
raspunsurilor de mai sus- multe dintre cauze privesc chiar
personalitatea si incapacitatea lui de a provoca interactiunile dintre
elevi. Elevii invoca- in mod deosebit- nu atat cauze de ordin logic,
rational, cat mai ales, cauze de ordin sensibil, emotional.

Printr-o consultare a celuilalt partener al relatiei- profesorul, a
rezultat ca, intr-adevar, ei recurg arareori la lucrul in grup, pe
echipe. Ei argumenteaza ca programele scolare sunt excesiv de
incarcate si nu le lasa timp pentru diversificarea metodologiei de
lucru, dar nu se sfiesc sa recunoasca faptul ca nu stapanesc asemenea
tehnici de invatare prin cooperare. O sinteza a cauzelor pe care
profesorii le invoca pentru a se justifica, evidentiaza urmatoarele
tipuri de probleme cu care se confrunta ei din punct de vedere al
aplicarii practice acestor noi metodologii:

-In textele oficiale sunt putine referinte care sa-i stimuleze sa
actioneze in acest sens si care sa furnizeze argumente privind
avantajele utilizarii acestor moduri de lucru.

-Exista o serie de neclaritati privind scopul pentru care sunt
preferabile metodele de invatare prin cooperare: activitatile in grup
sunt o simpla tehnica de lucru sau ele trebuie sa asigure autonomia
actionala siu initiativa elevilor?!

-Incapacitatea unor profesori de a opta pentru una dintre
alternativele dilemei: mai importante sunt rezultatele pe care doresc
sa le obtin prin utilizarea acestui sistem de lucru sau faptul de a
provoca solidarizarea elevilor in jurul sarcinilor comune, capacitatea
lor de a intra in relatie unii cu altii, de a se sprijini reciproc, de
a se bucura de ceea ce au obtinut impreuna?!

-Probleme de continut al sarcinilor de invatare: ce fel de sarcini se
preteaza la lucrul in grup si de ce?! Ce fel de sarcini nu se preteaza
la lucrul in grup si de ce?!

-Ce fel de criterii se folosesc in constituirea grupurilor: dupa tipul
sarcinii sau dupa tipul relatiilor pe care doresc sa le dezvolt la
elevi?!

-Organizarea: cum poi repartiza sarcinile?!

-Economia de timp: cum voi gestiona timpul disponibil pentru aceste
activitati?!

-Gestiunea relatiilor de comunicare: conflicte, managementul
microgrupului, manifestarile de tip afectiv si alte fenomene care apar
in desfasurarea unor astfel de activitati.

-Reintregrarea in grupul initial: cum voi actiona pentru reintregarea
elevilor distribuiti pe grupe in grupul initial (clasa scolara)?!

Natura celor mai multe dintre aceste probleme tine de slaba informare
a cadrelor didactice in domeniiul; utilizarii acestor noi metodologii
didactice. Rezultatele procesului educational si eficienta comunicarii
didactice continua sa fie apreciate exclusiv dupa criteriul asimilarii
cunostintelor cu caracter scolar.

Intensificarea interactiunilor elev-elev

Cele mai bune oportunitati de dezvoltare a abilitatilor de comunicare
s-au dovedit a fi oferite insusi exercituiul comunicativ.
Teoretizarile savante nu pot decat sa explice unele chestiuni privind
corectitudinea si precizia exprimarii, dar nu pot rezolva blocajele si
obstacolele reale pe care le simtim cu totii atunci cand ne aflam
intr-o confruntare directa cu un interlocutor. Pentru astfel de motive
apreciem ca in practica educationala este necesar ca elevilor sa li se
ofere ocaziile de a comunica. Din acest punct de vedere scoala a creat
o adevarata mentalitate care se cere complet revizuita: a comunica nu
inseamna a multiplica actele de vorbire. Aceasta presupune ca, pentru
antrenarea elevilor in procesul comunicativ nu trebuie sa li se
pretinda sa vorbeasca mult, ci sa fie gasite modalitati de
intensificare a interactiunilor elev-elev in planul schimbului
informational si interpersonal.

In acest scop formula organizarii sarcinilor de invatare pe grupe,
este cea mai adecvata. Ea urmeaza sa fie adaptata specificului
activitatilor scolare si tipului de lectie.

Cele mai cunoscute formule de structurare a grupurilor sunt:

1. grupurile omogene-cu urmatoarele particularitati:

-elevii au posibilitatea de invatare asemanatoare ceea ce faciliteaza
comunicarea profesorului cu fiecare grup de elevi, dar si comunicarea
intragrupala;

-colaborarea intre elevi are ca obiect ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles