Hanu Ancutei

Trimis la data: 2002-06-19 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 30382
Autor: Costin R. Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Tehnica povestirii in povestire , sau a povestirii in rama , formula narativa foarte veche , dar in acelasi timp foarte noua(fiindca o gasim aplicata in diferite moduri), are avantajul de a putea transforma pe povestitorii insisi in personaje ale naratiunii de cadru.Ea are totodata si un caracter profund popular.Cunoscand adanc vechile carti populare ,atent mai ales la arta de povestitor a unui Neculce sau Creanga , Sadoveanu atinge in aceasta opera a sa culme a rafinamentului artei cuvantului romanesc.

HANU ANCUTEI - MIHAIL SADOVEANU

Hanu Ancutei ,tiparit in intregime in 1982 , dar inceput cu 7 ani mai inainte ,prin publicarea povestirii Iapa lui Voda , trebuie luat si citit in intregime,daca voim sa intelegem arta prozatorului.
Tehnica povestirii in povestire , sau a povestirii in rama , formula narativa foarte veche , dar in acelasi timp foarte noua(fiindca o gasim aplicata in diferite moduri), are avantajul de a putea transforma pe povestitorii insisi in personaje ale naratiunii de cadru.Ea are totodata si un caracter profund popular.Cunoscand adanc vechile carti populare ,atent mai ales la arta de povestitor a unui Neculce sau Creanga , Sadoveanu atinge in aceasta opera a sa culme a rafinamentului artei cuvantului romanesc.
Hanul insusi devine personaj in povestirea de cadru.hanu ancutei nu e un han ca toate celelalte.Asezat la rascruce de drumuri , si de veacuri , Hanu Ancutei este o cetate care adaposteste pe povestitori si pe ascultatori , cu totii iubitori de vin din Tara de Jos , baut din oala de lut rosu.Teatral si solemn , pentru ca din modul cum e notata oralitatea vorbirii putem deduce tonul si gesturile personajului comisul Ionita , razasul cel fudul de la Darmanesti , spunea:”Trebuie sa stiti dumneavoastra ca hanul acela al Ancutei nu era han ,-era cetate.Avea niste ziduri groase de ici pana colo.Si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele.In cuprinsul lui se puteau oplosi oameni , vite si carute si nici habar nu aveau din partea hotilor...”De aceeasi parere era si Mos Leonte Zodierul:”Asa ziduri ca de cetate , asa zabrele , asa pivnita ,-asa vin ,-in alt loc nu se poate.Nici asa dulceata , asa voie buna s-asemenea ochi negri ;eu parca tot sub ei as sta pana ce mi-a veni vremea sa ma duc la limanul cel fara de vifor...”
Lirismul sadovenian , invaluitor , transpune adunarea de la han , ca si intamplarile povestite acolo , intr-un timp nedeterminat.Hanul reprezinta , in mic , Moldova dintotdeauna , Moldova oamenilor simpli cu obiceiuri arhaice , cu intamplari care se perinda dupa anume date calendaristice , cu practici savarsite ritualic.Diferitele Ancute care se succed , ca stapane la han , sunt parca una si aceeasi , in ochii generatiilor de bautori si povestasi.Insasi curgerea melodica a propozitiilor , pe care scriitorul rapsod le pune in gura povestitorilor , da impresia de continuitate in valuri fara sfarsit..Iata un pasaj in care punerea verbelor la imperfect sugereaza aceasta imagine poetica:”Taberele d cara nu se mai istoveau.Lautarii cantau fara oprire.cand cadeau unii , doborati de truda si de vin , se ridicau altii de prin cotloanele hanului.”
Povestire care ni se pare ca da, in modul cel mai adecvat , sensul intregului ciclu este Negustor lipscan.
Moldova celor adunati la Hanu Ancutei este o lume statornica , fericita intrucat se poate infrupta din darurile pe care pamantul acestei tari le ofera cu imbelsugare , refractara , mai ales , orice innoiri ale lumii civilizate care i-ar putea strica linistea.Inventiile tehnice sunt privite cu suspiciun:”Cine stie ce ticalosenie nemteasca a mai fi”,mormaieste cu indaratnicie si cu glas gros ciobanul de pe Rarau , auzind ca stapan Damian Cristisor calatorise cu trenul.Ca cititor in zodii , mos Leonte admite ceasornicele , dar in ruptul capului nu e de acord cu palariile la cucoane:”De ceasornice nu ma mir...dar femeile cu palarii , drept sa-ti spun , mie nu-mi plac.”
Cat priveste alimentatia , moldovenii cei vechi nu intelegeau cum nemtii beau bere amara , mananca carne fiarta si cum se pot lipsi de sarmale , de bors , de crap la protap ori de miel fript talhareste.De la concluzia capitanului Isac:”Apoi atuncea , urma capitanul Isac , daca nu au toate acestea , nici nu imi pasa!sa ramaie cu trenul lor , si noi cu tara Moldovei”, nu s-ar putea spune insa ca tara Moldovei e numaiindecat o tara a fericirii , pentru ca , dupa cum reiese din povestirea lui Constandin Motoc , ciobanul de pe Rarau , boierii asupresc crancen pe tarani si oamenii , ajutati de haiduci, precum Vasile cel Mare , trebuie sa-si faca singuri judet , un judet al sarmanilor , dupa pravile nescrise dar drepte.
Luate fiecare in parte , cele 9 istorisiri nu spun mare lucru , sau spun prea putin din punctul de vedere al prozatorului.Pentru ca nu atat ce se spune in Hanu Ancutei este esteticeste superior , cat mai ales modul cum se spune , felul de a povesti al fiecarui personaj in parte ramanand profund definitoriu.
Numai pentru ca veni vorba , comisul Ionita povesteste intamplarea cu iapa lui Voda.Alminteri el care “sta stalp”la han , desi declara ca pleaca de indata , aratand spre calul deja inseuat , avea de povestit ceva infricosetor.Sirul povestirilor insa , care decurg in chip natural una dintr-alta , cu o savanta punere in scena , il impiedica sa plece , pana cade si el , o data cu ceilalti , doborat de somn si bautura.
Povestitorul genericului care e unul din oameni ce stau mai la o parte , pe protapurile carelor din umbra hanului , ni-l prezinta pe calugarul Gherman de la Durau mai mult ca pe un haiduc paduratic.In aparenta tacut , afundat in barba lui stufoasa si “Indeletnicindu-se” cu oala calugarul dintr-o data a “slobozit cuvant”:
“Atunci cu mare dragoste si placere s-a ridicat din coltul lui calugarulcel care venise de la munte si , cumpanindu-si oala in dreptulbarbii , a slobozit cuvant.Pana in acea clipa tacuse si se indeletnicise cu oala si nici nu-l vedeam de barba.”
Vorbirea lui e presarata cu cuvinte din scripturi.La schitul Durau-spune el-“ma invoiesccu fratii mei intru pustietate , iesind cateodata cu toporul si cu cutitul impotriva dihaniilor , caci noi arma de foc si sabie nu se cade sa purtam:suntem slujitori cu duhul”.Lucrurile mirenesti insa nu-i sunt cu totul straine , judecand dupa felul cum se adreseaza Ancutei:”-Iti multumesc , lele Ancuta ,pentru vin si pentru cautatura ochilor.Poti sa umpli oala , ca sa nu te trudesti a veni a doua oara.”
Ca multe alte personaje tipic este mos Leonte Zodierul.Se vede cat de colo ca mos Leonte arde de nerabdare sa spuna o istorie.Politicos insa , invita pe comisul Ionita a nu-si uita cuvantul in legatura cu intamplarea cea grozava.Dar mos Leonte are o adevarata mancarime de limba , tine sa vorbeasca numaidecat si atunci recurge la un siretlic ce nu da niciodata gres in captarea auditorului.Se minuneaza ipocrit si teatral de povestirea calugarului si declara pe un ton potolit ca nu si-a mai simtit “inima ca potarnichea in cangile soimului”, ca acum , decat o data in viata sa , anume atunci cand a vazut balaurul.Se intelege , adunarea , inclusiv comisul Ionita , ii cere , in cor , sa spuna povestea cu balaurul care inghite pe boierul Nastasa Balomir , hapsanul , caruia ultima si tanara lui sotie ii venise in sfarsit de hac , cu ajutorul solomonarului.
Ciobanul de pe Rarau reprezinta , in adunarea idilica de la Hanu Ancutei , pe cei multi si oropsiti , oamenii pamantului.Portretul , foarte adecvat , este executat in trasaturi aspre , puternice , desprins parca din fabuloasa Dacie preistorica:”S-a ridicat din tohoarca lui , de la protap , un om matahalos , si s-a aratat in lumina focului pasind leganat.Numai dupa cum aducea picioarele , rar , cosind cu ele parca , s-ar fi putut cunoaste ca-i cioban.Se vedea asta insa si dupa gluga , dupa caciula dintr-un berbece , dupa chimirul lat si lustruit si mai ales dupa camasa scortoasa de spalaturi in zer , purta toiag nalt pe care il tinea sus.Si ochii mititei , abia –i vedeam de sub strasina fruntii si a sprancenelor.Avea plete unse cu unt , iar barba-i era rasa cu custura de coasa.”
Ciobanul atribuie povestea sa , Judet al sarmanilor , unui prieten al sau.Insa si el , ca si calugarul Gherman , are o taina...De fapt povestea lui e autobiografica si asta se vede din modul spunerii , ton si gesticulatie:”Povestind , ciobanul se atatase si acum isi scurta capul si bratele in rumeneala focului.Glasul ii iesise di cumpana obisnuita.Vorbea prea tare , insa ca si cum ar fi fost singur.”
Fantana dintre plopi si Cealata Ancuta sunt doua povestiri romantice de dragoste , una privitoare la intamplarea din tinerete a capitanului Isac cu o tanara tiganca , cea de-a doua referitoare la rapirea unei fete de boier de catre feciorul de razasi Tudorita Catana.Ambele intamplari au loc in jurul hanului Ancutei.Orb sarac si Istorisirea Zahariei Fantanarul prilejuiesc aducerea in scena a 3 personaje foarte pitoresti:Orbul e un ”calic batran” , un “ticalos” si un “nemernic”(continutul semantic al cuvintelor e cel vechi).In tinerete facuse parte dintr-o banda de cersatori si hoti , condusi de un oarecare Ierofei , care a murit , acesta din urma , “la o petrecere si la o batalie int-o noapte”.Ratacind multa vreme prin partile Chiului , orbul se intorcea acum la locul nasterii sale , sub poalele muntilor Moldovei.”Nemernicul” ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles