Harap-Alb - basm cult

Trimis la data: 2004-12-14 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Nutzu Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
"Basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, stiinta, etica, observatie, morala etc. Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oamenii, ci si anumite fiinte himerice, animale…" (G. Calinescu, "Estetica basmului")
Raporteaza o eroare

In monografia inchinata operei lui Ion Creanga, George Calinescu analizeaza povestile scriitorului humulestean si constata ca punctul de plecare al tuturor il reprezinta folclorul romanesc, "ele reactualizand teme si motive de circulatie universala, cu o vechime aproape mitica ". Astfel, "povestile sale sunt ori adevarate nuvele de tip vechi, ori naratiuni fabuloase in care se dezvolta observatii morale milenare".

Considerata o capodopera, "Povestea lui Harap-Alb" porneste in mod evident de la un model al basmului popular, dar constructia epica este, totodata, articulata ca un Bildungsroman, fiind consemnate intamplari care modeleaza un erou.

Dincolo de eterna lupta dintre Bine si Rau, observam ca tema tratata de autor este una morala, referitoare la conditia eroului, care, inainte de a fi imparat, trebuie sa cunoasca si satutul de sluga, tocmai pentru a invata sa-si inteleaga supusii si sa-si exercite responsabil puterea.

Titlul neobisnuit al basmului evidentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala ( de tanar print) si una aparenta (de sluga a Spanului). Folosind acest antroponim, Creanga individualizeaza un tip uman, detasandu-se de basmul popular, in care eroul ramane un nume generic – Fat-Frumos.

Subiectul respecta articulatiile cunoscute ale basmului popular, chiar daca actiunea este mai complexa si implica un numar relativ mare de personaje. Expozitiunea o constituie hotararea tatalui eroului de a-si supune cei trei fii la o proba a curajului, pentru a vedea care dintre fii este vrednic sa-l urmeze la tron pe Imparatul Verde. Singurul care reuseste sa treaca aceasta proba este cel mai mic dintre frati, care proneste la drum insotit de sfatul tatului sau de a se feri de "omul span" si de "omul ros".

Drumul catre imparatia unchiului sau traverseaza un pustiu dezolant, in care eroul simte acut apasarea singuratatii, nevoia de comunicare umana si nesiguranta locurilor in care, la un moment dat se rataceste. Acest lucru decl anseaza intriga basmului, care consta in incalcarea, din naivitate a sfatului parintesc, ceea ce are ca drept urmare schimbarea identitatii si a statului eroului.

El devine sluga Spanului si primeste numele de Harap-Alb. Desfasurarea actiunii cuprinde incercarile la care craisorul a fost supus. Ajuns la curtea Imparatului Verde, Harap-Alb va fi trimis de catre span sa aduca salata din Gradina Ursului, pielea cu nestemate a cerbului si pe fata Imparatului Ros. Ultima incercare este si cea mai dificila, dar este de asemena un prilej de a intalni alte cinci perasonaje care vor avea un rol important in indeplinirea misiunii lui. Ajutat de catre Sfanta Duminica, de regina Albinelor si de cea a Furnicilor, Harap-Alb, impreuna cu Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila si Pasari-Lat-Lungila reusesc sa treaca peste toate incercarile la care sunt supusi si sa o primeasca pe fata imparatuuli.

Punctul culminant este reprezentat de demascarea spanului de catre fata Imparatului Ros, care avea puteri magice. Drept razbunare, Spanul il ucide pe Harp-Alb, dar acesta va fi salvat de catre fata cu ajutorul celor trei smicele, al apei vii si al apei moarte. Spanul moare, prabusindu-se din inaltul cerului, unde fusese dus de calul lui Harap-Alb, iar eroul se casatoreste cu fata imparatului si mosteneste imparatia unchiului sau, secventa care reprezinta deznodamantul basmului.

Simbolul central al basmului ramane, evident, drumul, metafora a descoperirii realitatii, a semenilor, a vietii si, nu in ultimul rand, a sinelui. "Eroul savarseste un act de initiere in vederea formarii lui pentru viata. E o initiere intr-o lume in care lucrurile pot fi si altfel decat asa cum par la prima vedere, in care primejdiile apar de unde nu te astepti si esti prins in capcane. Ochiul mintii trebuie sa fie vesnic treaz pentru a vedea si reversul aparentelor… " ("Dictionar de personaje literare", coordonator Constanta Barboi).

Incalcand sfatul parintesc si experienta celor mai varstinici, eroul va fi pus el insusi in situatia de a dobandi o asemenea experienta, parcurgand traseul simbolic de la savoir ( a sti) la faire ( a face). Este o lectie de viata care il transforma pozitiv, astfel incat suita experientelor prin care trece se incheie in mod semnificativ cu moartea si invierea lui, ca simbol al incheierii unei etape si a inceperii alteia.

In realizarea figurilor monstruoase, hidoase din punct de vedere fizic, dar desavarsite sub aspect moral, Creanga porneste de la "motivul lumii pe dos", prezent si in schimbarea identitatii eroului. Ca si Rabelais, Creanga "rastoarna susul si josul, amesteca intentionat planurile ierarhice ca sa dezghioace si sa scoata la iveala miezul realitatii concrete a obiectului, sa arate adevarata lui fizoniomie material-corporala, existenta lui reala si autentica, ascunsa dincolo de toate canoanele si aprecierile ierarhice"(M. Bahtin, op.cit.).

Creanga insista mult asupra starilor sufletesti ale eroilor, urmareste efectele pe care faptele le au asupra lor, nu se multumeste doar a le consemna, scriind astfel, involuntare pagini de psihologie literara empirica. Putem face, astfel, constatarea ca arta povestirii la Creanga nu este dominata de actiune, ci de observarea particularului, a detaliului de viata. Intalnim de asemena tendinta de dramatizare a actiunii prin dialog, personajele nefiind caracterizate din exterior, ci in evolutie, sub ochii cititorului, infruntandu-se direct in secvente cu puternice accente scenice si dramatice.

La Creanga, asadar, fantasticul este umanizat si localizat. El nu infatiseaza lumi inexistente si personaje neverosimile, structuri umane total inventate si fara legatura cu realitatea imediata. Creanga dramatizeaza "realistic basmul".

Basmul " Povestea lui Harap-Alb " este o ilustrare magistrala a genialitatii lui Ion Creanga, un exemplu de opera culta, impregnata de spirit folcloric, avand, dincolo de valoarea estetica dovedita, si o valoare moralizatoare.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.