Harap-Alb

Trimis la data: 2002-06-11 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 21029
Autor: Patricia Dimensiune: 6kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Diferenţele dintre un basm popular şi unul scris de Ion Creangǎ pot fi foarte bine relevate fǎcând o analizǎ la nivelul artei narative, al fantasticului, al comicului şi al erudiţiei paremiologice, precum şi la nivelul limbajului. Referindu-se la specificul artei literare, remarcǎm cǎ scriitorul individualizeazǎ cu ajutorul detaliilor şi dramatizeazǎ acţiunea prin dialog.

HARAP-ALB

De Ion Creanga

1.Elemente de factura populara:

-tema: triumful binelui asupra raului;

-motivele: calatoria, petitul, muncile, proba focului, încercarea
puterii, izbânda mezinului, casatoria;

-personajele: Craiul, Verde-Împarat, Împaratul Ros, fata acestuia,
Spânul, Harap-Alb;

-ajutoarele: Gerila, Setila, Flamânzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila,
Sfânta-Duminica, calul, regina furnicilor si cea a albinelor,
turturica;

-elem.miraculoase: apa vie, apa moarta, cele trei smicele;

- fuziunea dintre real si fabulos: se trece de la real la fantezie
fara sa se faca distinctia între cele doua planuri;

-limbajul: caracterizat printr-o aparenta simplitate si prin
oralitate.

2.Elemente de originalitate:

Diferentele dintre un basm popular si unul scris de Ion Creanga pot fi
foarte bine relevate facând o analiza la nivelul artei narative, al
fantasticului, al comicului si al eruditiei paremiologice, precum si
la nivelul limbajului.

Referindu-se la specificul artei literare, remarcam ca scriitorul
individualizeaza cu ajutorul detaliilor si dramatizeaza actiunea prin
dialog. Dialogul are menirea de a dezvolta actiunea si de a
caracteriza personajele.

La nivel fantastic, în basmul popular personajele supranaturale sunt
umanizate, pe când eroii din Povestea lui Harap-Alb amintesc de
personajele din Amintiri din copilarie, prin comportamentul,
gesturile, psihologia, mentalitatea si limbajul lor. Astfel, împaratul
Ros se uita "de-a mirarea la petitori", "cauta prin asternut" sa vada
ce l-a piscat de i-a stricat somnul. Harap-Alb plânge când îl
dojeneste parintele sau, se mânie si loveste cu frâul în cap calul
grebanos care se îndreapta sper tava cu jaratic , este slab de înger
etc. Omeneste se comporta si tovarasii sai nazdravani: când fata
împaratului Ros se preface în pasare, Ochila îi spune lui Pasarila:
"Mai, fetisoara împaratului ne-a tras butucul!" si când aceasta se
acunde în spatele Lunii, Pasarila o "gabuieste" asa cum Nica "gabuise"
pupaza în scorbura.

Un element absolut nou în povestea lui Creanga este localizarea
fantasticului din punct de vedere istoric si geografic. Personajele
sunt niste tarani care vorbesc în grai moldovenesc.

Alta dominanta a srisului sau o reprezinta placerea de a spune, verva
si optimismul. Pentru a obtine o veselie contagioasa autorul apeleaza
la exprimarea poznasa, mucalita ("Sa traiasca trei zile cu cea
de-alaltaieri"), ironia relizata prin folosirea diminutivelor
("buzisoare", "bauturica"), zefelmisirea ("Tare-mi esti drag !...Te-as
baga în sân dar nu-ncapi de urechi"), caracterizarile pitoresti
(înfatisarea lui Gerila sau Ochila), prezentarea unor oameni si scene
care stârnesc hazul (dialogul

-2-

împaratului Ros cu petitorii înfometati, cearta dintre Gerila si
ceilalti); utilizarea unor porecle si apelative caricaturale ("tapul
cel ros", "Buzila", "mangositi", "farfariti"), a unor vorbe de duh
("Da-i cu cinstea sa peara rusinea").

Nota de originalitate a basmului este oferita si de eruditia
paremiologica. Rolul proverbelor, zicatorilor este sa sporeasca
rapiditatea povestirii si sa produca efecte hilare.

Creanga este inconfundabil prin limbaj. Majoritatea cuvintelor sunt de
origine populara; unele au forma fonetica moldovenesca; exista
numeroase regionalisme, în timp ce neologismele apar foarte rar. Si
fiindca scriitorul este regizorul care ramâne în reprezentatie ca erou
principal, limbajul capata o tenta afectiva prin interjectii,
exclamatii sau prin dativul etic: "mi ti-l însfaca cu dintii de cap".
La rândul lor, expresiile locutuionale, proverbelor, zicatorilor,
confera frazei românesti o structura unica, aproape imposibil de redat
în alte limbi: "va veti gasi mantaua cu mine, apoi nu-i trebuie nici
tigan de laie împotriva mea".

Asadar, pe canavaua unor teme si motive universale, Creanga reuseste
cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti, cu
comportamentul, obiceiurile, traditiile si limbajul ei specific.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles