Henric al VII-lea

Trimis la data: 2013-09-18 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Pisica irina Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Importanta evenimentelor scapa aproape totAZdeauna celor care sunt martorii lor. Soldatilor care l-au vazut in seara unei batalii pe lordul Stanley punand coroana pe capul fiului sau vitreg, Henric Tudor, gestul trebuie sa l e fi parut unul din epiAZsoadele pitoresti ale unui interminabil razboi. Ei asistau insa la apusul unei societati. Timp de inca vreo cincisprezece ani aveau sa se mai iveasca preAZtendenti; dar in nici un moment ei nu vor pune in primejdie tronul lui Henric al VII-lea. Stabilitate cu atat mai surprinzatoare cu cat noul rege nu era un razboinic. S-au nascut doua legende cu privire la acest barbat trist, grav si ganditor.
Raporteaza o eroare

Prima, raspandita inca din timpul vietii sale si datorata lui insusi, facea din rege un personaj distant si misteAZrios, care nu mai era, ca suveranii din evul mediu, un cavaler printre egalii sai, ci o fiinta aparte: un monarh; a doua, aceea a istoricilor, va descrie un rege avar si suspicios, un Ludovic al XI-lea enAZglez, care, storcandu-i pe nobili, ar fi adunat imense comori. A fost oare Henric al VII-lea intr-adevar un om avid de bani? Fapt este ca a lasat o mare avere, aproape doua milioane de livre.

Isi tinea reAZgistrele contabile intr-un mod minutios, ca un burAZghez: "Regele pierdut la carti: noua livre... PierAZderea mingilor de tenis: trei silingi... Nebunului meu pentru compunerea unui cantec...". Daca socoAZtelile sunt precise, ele nu sunt insa socotelile unui avar. Luxul curtii sale, frumusetea bijuteriilor, haiAZnele sale de catifea violeta captusite cu stofa aurie starneau uimirea ambasadorilor milanezi si spaAZnioli. Adevarul pare a fi ca primul rege din dinas-tia Tudorilor a iubit banii pentru ca, dupa esuarea societatii feudale, banul devenise noul semn al forAZtei.

In secolul al XVI-lea un rege sarac ar fi fost un rege slab, supus nobilimii sale si parlamentului. Henric al VII-lea si copiii sai nu vor depinde nici de nobilime, nici de parlament. Fara alta armata permanenta decat cei o suta cincizeci de oameni din trupa de garda, ei vor fi suverani mai mult decat respectati, vor fi venerati. Trebuie sa explicam meAZcanismul prodigioasei lor sigurante. II. Prin razboiul celor doua roze, marii seniori fusesera, daca nu nimiciti, dar foarte imputinati. In parlamentul lui Henric al VII-lea sunt convoAZcati numai douazeci si noua de lorzi temporali si influenta lor in tara pare slaba.

Institutiile se nasc pentru ca sunt necesare si mor cand devin inutile sau periculoase. Dupa caderea imperiului si dezorAZdinile provocate de invazii, seniorii feudali, in lipsa unei puteri centrale solide, asigurasera de bine de rau apararea teritoriului si administrarea justitiei. Apoi, dupa succesul regilor normanzi si angevini, aristocratia razboinica fu despuiata de functiile sale esentiale. Vreme indelungata ea se indeletniAZcise cu expeditii de cuceriri, cand in Tara Galilor sau in Scotia, cand in Normandia, Aquitania sau in Flandra.

La sfarsitul secolului al XV-lea, constiAZtuirea in Spania, apoi in Franta a unor mari state, mai puternice decat mica Anglie din acea vreme, nu mai lasase nobililor razboinici nici o sansa la vreo aventura pe continent. Nu le mai ramanea altAZceva de facut decat sa se bata intre ei. Razboiul celor doua roze avusese dublul efect de a dezgusta pe oraseni si pe tarani de orice anarhie feudala si de a slabi ceea ce ramasese din nobilimea anglo-normanda.

Cine putea sa-i mosteneasca puterea? Parlamentul? Dupa un inceput stralucitor, isi pierAZduse si el prestigiul in timpul perioadei de tulbuAZrari. Camera Comunelor nu putea fi aleasa liber decat daca o putere centrala solida ii apara pe aleAZgatori de interventia seniorilor locali. Intre regiAZmul feudal si cel parlamentar numai regele putea face jonctiunea. Carenta nobilimii si a Camerei Co-munelor lasa loc liber monarhiei.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.