Hortensia Papadat-Bengescu - tehnici narative

Trimis la data: 2007-05-21 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 1581
Autor: Rares Tireanu Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Nicolae Manolescu în Arca lui Noe a încadrat-o pe Hortensia Papadat Bengescu în cadrul romanului ionic, caracterizat printr-o lume înfăţişată ce îşi pierde omogenitatea, cu spiritul de fineţe şi de analiză, contemplaţia, individualismul, dramele personale, spiritul reflexiv, problematica filosofică şi psihologică, discontinuitatea epică, absenţa unui subiect închegat. Compoziţia este modernă (jurnal, scrisori, articole de ziar, confesiune etc.), modul de expunere dominant este monologul, finalul este deschis, naratorul este şi personaj; H.Papadat-Bengescu, “Concert de muzica de Bach”.

Se poate aborda astfel stilul, tehnica redactării personajului, aspectul psihologic apar ca şi tehnici ale scriitoarei în întreaga ei creaţie epică.

În romanele mai cunoscute, scriitoarea reia problematica psihologică din nuvelele în care şi-a exersat mâna. Materialul epic romanesc este caracterizat printr-o strucutră romanescă riguros organizată, asamblată în jurul unui nucleu narativ a cărui specificitate conferă originalitatea, valoarea şi modernitatea scrisului bengescian: psihologia rămâne coordonata de bază în creaţia acesteia.

Felix Aderca surprinde sensul evoluţiei prozei Hortensiei de la contorsiunile ei psihologice din prima etapă de creaţie la obiectivarea anunaţată de ciclul hallipilor, cu care de altfel Hortensia Papadat Bengescu se şi identifica.

Feminitatea şi regalitatea femeii sunt câteva din şabloanele des întâlnite. Femeile primei etape ale Hortensiei trăiesc prin realitatea secundă care desparte aparenţa de esenţă, delimitând spaţiul existenţei, al experienţei cotiediene de faptele unei lumi supuse „dezordinii” devenirii, tranzitoriului.

Chiar dacă finalitatea pare a fi aceeaşi, distanţa dintre vis şi realitate ca elemente cataliazatoare ale închipuirii personajului, marchează într-un plan de adâncime transformarile modalităţii narative; relatarea visului şi a efectelor sale presupune un discurs analitic a cărui dezvoltare este condiţionată în primul rând de „fantezia” naratorului, în timp ce afirmarea genezei himerei din realitate implică structurarea într-un discurs epic a temporalităţii, cauzalităţii, dinamicii unor evenimente.

Simţirea particulară a eroinei, incipienta creatiei ofera substanţa epică a textului. Scriitoarea a mărturisit în dese rânduri impactul asupra romanului lui Proust, o experienţă decisivă asupra scrisului său cum declara scriitoarea intr-un interviu dat lui N.Papatanasiu:”sansa de a fi indiscret cu mare talent”. (Popasuri literare, in Viata, I, 1941, nr. 109, apud Ioan Holban)

Efortul de a găsi expresia fiecarei senzaţii şi de a o integra în textura trupului sufletesc are o funcţie „terapeutică” pentru personajul bengescian; cunoaşterea resorturilor declanşatoare ale simţirii presupune stăpânirea acesteia, premisă a realizării acelei igiene preventive sufletesti.

Un aspect al scrisului Hortensiei este şi cel al informului în raport de opoziţie ordine versus dezordine omenească, forma, ca si armonie versus inform, descompus, sub aspectul acţiunii devastatoare a pasiunilor si senzatiilor care scapa controlului raţiunii.

Ceea ce pare a fi definit ca fiind specific scrisului acestei scriitoare este relaţia cu Cetatea, oraşul devine personaj. Bucureştiul este văzut ca pământ al făgăduinţei, port al unei îndelungi călătorii.

Alături de oraşul personaj, un alt specific este personajul reflector sau personajul-oglindă. Relaţia de oglindire nu este numai o realitate din structura internă a romanului căruia îi organizează segmentele evenimenţiale; reflectarea este procedeul narativ esenţial, insăşţi instanţa textului nefiind altceva decât una dintre oglinzile unui sistem riguros construit.

Alături de acest concept de personaj-reflector, Ioan Holban în monografia dedicată Hortensiei Papadat Bengescu aminteşte de „personajul-agent”. Acesta ar fi un personaj ale cărui intrări în acţiune deschid şi închid pistele firului epic. Distincţia ar fi aceasta, primul element se naşte din subiectivitatea privitorului, celălalt din acţiunea obiectivă a unei mecanici a faptelor existentei: textul este reflecat de privirea şi conştiinţa celui care îl scrie, iar viaţa este produsă de aceşti agenţi.

Dacă în prima fază scrisul bengescian se concretizează într-o structură romanescă, ferm conturată în articulaţiile sale, în etapa urmatoare modalitatea eseistică este depăşită în favoarea unei adevărate construcţii epice, romanul Hortensiei fiind conceput ca un mecanism cu anume legi şi principi de funcţionare, chiar dacă se mai păstrează din temele anterioare. Planul psihologic al individului este dublat acum de cel al grupului din care face parte, de relaţiile care se stabilesc în cadrul acestor grupuri dar şi cu individualul.

Deşi autoarea declara că şi-a dorit să atingă acel „obiectivism absolut” şi lăsa stilul să decurgă pe măsura acestei forme, a reuşit dar nu în măsura pe care şi-a propus-o. Obiectivarea de care vorbeşte prozatoarea nu se referă atâta la materia narativă, cât la modalitatea de prelucrare a acesteia, la funcţionarea diferitelor mecanisme epice şi la modul de concepere şi distribuire a personajelor in naraţiune.

Fiecare dintre textele bengesciene aduc inovaţii sub aspectul „obiectivării” faţă de cel precedent, chiar dacă se păstra într-un fel sau altul interesul iniţial pentru psihologic; fiecare personaj „nou” nu mai seamănă cu cel „vechi”. Obiectivul rămâne fiinţa interioară a personajului dar cercetarea interioară se realizează altfel: naratorul nu mai caută acel trup integral al sensibilităţii, ci construieşte cu instrumentele artei clasice a portretizării o structură a fiinţei, inventariindu-i atent toate unghiurile.

Se poate spune că întreaga literatură a Hortensiei Papadat Bengescu provine din stăpânirea resorturilor nedesluşite ale structurii psihologice noi şi se integrează în preocuparea generală a culturii moderne de a limpezi actele conştiinţei în lumina iraţionalului şi a subconştientului. Preţiozitatea scriiturii se datorau mai mult – apud Şerban Cioculescu (biblioteca critică-Hortensia Papadat Bengescu)—noutăţii metodei introspective , decât structurii intuitive a romancierei.

Pe măsură ce se desfăşoară fresca , se evidenţiază siguranţa fără greş a sondărilor morale, puterea de discernământ şi luciditate analitică , prin trasături repezi , prin inciziuni neşovăitoare. Literatura elaborată de Hortensia este dinamică dar nu în sensul dramatic, ci staticul apare din singurătatea destinelor umane pe care le prezintă şi se individualizează ca atare.

Atenţia feminină asupra structurii fiziologice aduce în opera Hortensiei Papadat Bengescu şi un alt aspect izbitor. Aici nu sunt tipuri, caractere, oameni buni sau răi, ci indivizi bine sau rău conformaţi, sănătoşi sau bolnavi. Dramele din toate romanele se învart în jurul unei boli, descrise cu o totală şi uneori o brutală repulsie, cu o atenţie calmă de infirmieră. Eroii romanelor sunt de obicei femei, şi acestea sunt bolnave.

Ceea ce o deosebeşte pe autoare de literatura feministă, dupa parerea lui Tudor Vianu—(biblioteca critica-Hortensia Papadatr Bengescu)—este contribuţia ‚unei femei, dezvoltând datele proprii ale condiţiei, dar depăşind prin incisivitate şi robusteţe intelectuală caracterele atribuite indeobşte literaturii femeieşti.”

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles