I.L.Caragiale - Comic

Trimis la data: 2005-02-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Radu Dina Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
I.L.Caragiale modalităţi de realizare a comicului-
A treia din seria comediilor caragialene (după “ O noapte furtunoasă”, “ Conul Leonida faţă cu reacţiunea” şi înainte de “ D’ale carnavalului” ), “ O scrisoare pierdută”,capodopera comediografiei româneşti,a fost reprezentată pentru prima oară pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în 1884.Despre aceasta Barbu Delavrancea nota într-un reportaj : “Nu am văzut niciodată autor care să intre mai mult în tipurile ce a creat,care să joace mai bine rolurile ce a scris pentru alţii.”

I.L.Caragiale
-modalităţi de realizare a comicului-
A treia din seria comediilor caragialene (după “ O noapte furtunoasă”, “ Conul Leonida faţă cu reacţiunea” şi înainte de  “ D’ale carnavalului” ), “ O scrisoare pierdută”,capodopera comediografiei româneşti,a fost reprezentată pentru prima oară pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în 1884.Despre aceasta Barbu Delavrancea nota într-un reportaj : “Nu am văzut niciodată autor care să intre mai mult în tipurile ce a creat,care să joace mai bine rolurile ce a scris pentru alţii.”

Structurată în 4 acte,având câte 9,14,7 şi respectiv 14 scene,opera prezintă ca temă farsa electorală,alături de satirizarea reformei constituţionale pe care liberalii încercau să o impună.Pornindu-se de la pierderea scrisorii de amor,se produce treptat o aglomerare de conflicte în care vor fi antrenate,rând pe rând, toate personajele: conflict politic(Tipătescu şi Trahanache- Caţavencu), familial (Trahanache-Zoe şi Tipătescu), conflict de candidatură (Farfuridi-Caţavencu), erotic (Tipătescu-Zoe).

Chiar dacă autorul a situat acţiunea în capitala unui orăşel de munte, în timpul unei campanii electorale,moravurile politice fixate în cea mai bună comedie a sa dezvăluiesc diagnoza unui rău generalizat,cu specificitatea sa. Situaţiile fictive întâlnite în scriere s-au dovedit a fi viabile oriunde si oricând, întărind ideea trecerii peste timp a operelor de valoare.

Într-adevăr, această comedie se evidenţiază prin sinteza superioară pe care ea o realizează între satirizarea moravurilor unei epoci istoriceşte determinată şi surprinderea unor caractere umane cu semnificaţii de generalitate.Această tendinţă clasică face ca piesa lui Caragiale să nu se fi perimat odată cu transformările istorice ale societăţii ci să rămână etern valabilă.

Pe lângă arta tipologiilor,Caragiale a dezvoltat foarte bine comicul în toate variantele sale cu ajutorul personajelor şi al acţiunilor întreprinse de acestea.Comicul este o categorie estetică,care în cazul lui Creangă este unul tolerant, jucăuş(autoironie,autopersiflare),pe când la Caragiale este satiric,observându-se viziunea sa critică,o percepţie deformată( “simt enorm şi văz monstruos”)şi tendinţa de a caricaturiza.

Efectul comicului asupra cititorului şi spectatorului este benefic,deoarece prin râs se eliberează de tensiune,realizându-se astfel şi efectul de catharsis(Aristotel).Autorul împleteşte diverse tipuri de comic într-o structură perfectă în care fiecare dintre acestea se sprijină pe celelalte şi dobândeşte profunzime prin ele,pornind de la cel de nume,acesta funcţionând ca întâia mască a personajului în comedie,cel de limbaj-evidenţiat prin ticuri verbale,greşeli de exprimare,pronunţie greşită,contradicţie între termeni,asociaţii incompatibile, nonsens, construcţii tautologice şi prolixa-comicul de situaţie,de intenţie şi ajungând la cel de caractere.

Conflictul de bază al comediei,şi anume cel dintre Tipătescu şi Caţavencu, antrenează forţe importante, culminând cu bătaia de la întrunire, dar deznodământul, împăcarea generală, contrastează în mod hazliu cu încrâncenarea cu care păreau a lupta adversarii. Acest efect corespunde uneia dintre sursele importante ale comicului,şi anume contrastul dintre un efort însemnat şi un rezultat disproporţionat.Această idee era enunţată din antichitate,de Horaţiu,prin versul : “Munţi când s-or screme-n dureri,se va naşte ridicul un şoarec” ,iar Kant o enunţa sub forma :“ Râsul este un efect care provine din transformarea bruscă a unei aşteptări încordate în nimic” .

Comicul lui Caragiale dezvoltat în această operă este unul absurd,şi de aici, tragic,cu ştergerea oricărei opoziţii dintre individualitate şi lume.Conştiinţele nu trăiesc nici un fel de dilemă,ele nu au măsura greşelii,a ridicolului.Nu există un sistem de valori prin raportare la care să se producă treptat corijarea greşelii.O asemenea lume,în care e deriziune şi iresponsabilitate,este percepută tragic de un om lucid.Tragismul se naşte tocmai din comedia care se repetă la nesfârşit, obsedant, la toate nivelurile vieţii,acoperind monoton totul.

Comicul de vine o categorie compactă şi unitară,iar această deformare a umanităţii atinge prin proporţii tragicul.Din acest joc estetic,dincolo de clasicism şi realism,se nasc cele mai moderne trăsături ale artei lui Caragiale.Dramaturgului elveţian Max Frish evidenţiază diferenţa dintre comedia modernă şi cea tradiţională,observând că în ambele există momente hazlii,situaţii ridicole,legate printr-o intrigă ce desemnează grave disproporţii şi anomalii.Pe când în comicul tradiţional conflictul se rezolvă rapid,în comedia modernă nu există sfârşit fericit sau eliberator.La Caragiale,chiar şi în cele mai spumoase comedii,nu există lumină,speranţă sau refugiu.Răul nu îmbracă forme atroce,însă oamenii s-au obişnuit cu acest rău şi nu îl mai percep.

Comicul de intenţie este relevat de atitudinea scriitorului faţă de evenimente şi de personaje,convins că” nimic nu arde pe ticăloşi mai mult ca râsul” . Dramaturgul este un scriitor obiectiv în intenţia de a crea impresia de viaţă autentică,dar se cantonează într-o subiectivitate suigeneris,manifestată prin clemenţă ( faţă de cetăţeanul turmentat, Ghiţă Pristanda),ironie(în raport cuTache Farfuridi,Popescu,Zaharia Trahanache), sarcasm(pentru Nae Catavencu,Ştefan Tipătescu,Zoe Trahanache),grotesc(frizând absurdul, în legătură cu Agamamnon Dandanache).

Comicul caracterelor rezultă din confruntarea unor tipologii în situaţii limită, percepute tragic de unele personaje,dar false,în viziunea receptorului. Prin procesul de tipologizare,Caragiale dă personajelor o trăsătură dominantă prin care ele se înscriu într-o anumită categorie.Tipurile întâlnite sunt cele comune comediilor clasice :încornoratul(Trahanache),fanfaronul şi demagogul latrans(Caţavencu), junele prim(Tipătescu),femeia cochetă şi adulteră(Zoe),prostul fudul(Farfuridi), sluga a doi stăpâni(Pristanda),bufonul sau bătrânul decrepit(Dandanache),masa dezorientată de alegeri(Cetăţeanul Turmentat).Caragiale stăpâneşte arta unui admirabil caricaturist.El spunea că “personajele nu trebuie prezentate cu detalii multe.

Asta omoară imaginea vie.Un tip,un nume potrivit sau un gest valorează mai mult decât o pagină întreagă de descriere”.În “Istoria literaturii române de la origini până în prezent”,Călinescu opina că în opera dramaturgului “studiul atitudinilor sociale veşnice s-a concentrat în câteva formule fără greş,constituind un comic aproape pur”.

Comicul de moravuri dezvăluie imoralitatea familiară,corupţia politicienilor,
demagogia,şantajul,adulterul,aranjamentele de culise.Însă acest comic ia valenţe tragice,întrucât este înfăţişată o societate degradată,vicioasă,unde există un contrast evident între aparenţă şi esenţă.Astfel că Tipătescu şi Trahache se consideră stâlpi ai partidului,de o moralitate excepţională,în timp ce sunt ambiţioşi,lipsiţi de sentimente, manipulaţi de o femeie frivolă.

Zoe vrea să fie o doamnă din înalta societate,fiind totodată amanta celui mai bun prieten al soţului său.Caţavencu vrea să impresioneze muţimea alegătorilor când în discursul său plânge şi apelează la patriotism,urmărind de fapt interesele personale.Evoluţia personajului Pristanda duce la concluzia că cei care ar trebui să vegheze legea sunt primii care o încalcă, accentuând natura grotească a umorului caragialian.

Comicul de situaţie este generat de o serie de ipostaze,principala fiind încurcătura (motivul imbroglio)la care a dus pierderii scrisorii de dragoste.Un argument ar fi conflictul principal care determină o suită de alte conflicte.Se adaugă revelaţiile succesive(scrisoarea ajunge de două ori în mâinele lui Caţavencu), echivocul(Dandanache îl crede pe Tipătescu soţul lui Zoe,nu pe Trahanache), grupurile însolite(tringhiul conjugal,Farfuridi-Brânzovenescu,Ionescu-Popescu, Pristanda-Tipătescu), interferenţa personajelor (trecând prin conflicte acute, la sfârşitul piesei toţi se împacă),motivul păcălitorului(cei ce par să deţină controlul,îl pierd,apoi îl redobândesc-au loc spectaculoase răsturnări de situaţie), „qui pro quo” (publicul aşteaptă procalamarea candidatului,fiind luaţi prin surprindere de citirea numelui lui Agamemnon Dandanache).

Comicul de limbaj ,substanţial în compoziţia piesei,relevă o capacitate ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles