Iarna de Vasile Alecsandri - pastel

Trimis la data: 2006-02-28 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 1 Nota: / 10 Downloads: 7836
Autor: Mircea Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Iarna de Vasile Alecsandri care este o personalitate marcantă a epocii paşoptiste. Compune primele pasteluri în 1867, el fiind cel care creează această specie şi o impune în literatura română. Pastelul „Iarna” a apărut la 1 aprilie 1868 în revista „Convorbiri literare”, printre alte pasteluri dedicate acestui anotimp.
Raporteaza o eroare

Iarna de Vasile Alecsandri adica pastelul care este o poezie descriptivă, în care autorul îşi exprimă trăirile sufleteşti legate de un colţ de natură, un anotimp (V.Alecsndri-„Sfârşit de toamnă”) sau aspecte din viaţa plantelor şi a animalelor (V. Alecsandri-„Oaspeţii primăverii”).

Poezia este compusă din patru catrene cu măsura de 15-16 silabe. Ritmul este iambic. În această operă este descris anotimpul alb. Poezia poate fi structurată pe două părţi, prima cuprinzând primele trei strofe, unde ne este prezentat un peisaj în care gerul este cumplit şi satele sunt îngropate în nămeţi. Partea a doua, care este de fapt ultima strofă, tabloul este însufleţit de apariţia soarelui şi de oprirea ninsorii.

Prima strofă conturează tabloul unei ierni cumplite, dominată de ninsoare şi ger. Elementele din planul terestru se îmbină în această strofă cu cele din planul cosmic: „din văzduh”, „plutesc în aer”, „pe ai ţării umeri dalbi”. Imaginea vizuală este subliniată prin folosirea personificărilor: „iarna cerne norii de zăpadă”(care subliniază mulţimea fulgilor de zăpadă care cad din văzduh) şi comparaţiilor: „ca un roi de fluturi albi” (care subliniază mulţimea fulgilor de zăpadă care cad din văzduh). Acestea au ca fundal culoarea albă conturată prin intermediul epitetelor: „norii de zăpadă”, „fluturi albi”, „umeri dalbi”.

Strofa a doua reprezintă o iarnă care pare a nu se mai sfârşi: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iar!”. Repetiţia din primul vers creează impresia unei ninsori care nu se va opri niciodată. Figurile de stil care se regăsesc în această strofă sunt: personificare („se îmbracă mândra ţară”), pentru a scoate în evidenţă abundenţa ninsorii şi faptul că peste tot s-a aşezat zăpada, formând o „zale argintie”; epitete („mândra ţară”, „rotund şi palid”), folosite pentru a realiza mai bine tabloul iernii; iar în final este o comparaţie(„ca un vis de tinereţe”), care duce cu gândul la faptul că peisajul este văzut din perspectiva bătrâneţii, provocând o stare de melancolie („anii trecători”).

În strofa a treia este terminat peisajul prezentat, acesta fiind dominat de elementele terestre. Prezenţa iernii este redată prin enumeraţii(„pe câmp, pe dealuri, în depărtare”; „fără urme, fără drum”), iar pustietatea ţinuturilor prin epitete şi comparaţii („satele pierdute”; „ca fantasme albe”). Totul pare ireal în această strofă, plopii par a fi nişte fantasme, iar satele se pierd sub viscolul iernii.

Ultima strofă readuce frumuseţe şi însufleţire peisajului, acestea fiind datorate soarelui, a cărui importanţă este evidenţiată prin epitetul şi inversiunea „doritul soare”, pentru ca apoi să fie personificat ca cel care „dismiardă oceanul de ninsoare”. În această ultimă strofă, imaginea vizuală creată prin figurile de stil este completată de cea auditivă: „clinchete de zurgălăi”, care rupe tăcerea care predomină în întreaga poezie.

Pe parcursul întregii opere există o corespondenţă sentiment-natură, transmisă prin prezenţa unei fiinţe umane în acel tablou, care nu este descrisă. În prima strofă se simte sentimentul de singurătate, faptul că peste tot se zăreşte doar zăpadă(„lungi troiene călătoare”). Strofa a doua pare a fi dominată de frica de o iarnă fără de sfârşit, de a ajunge la bătrâneţe cu regretul trecerii anilor(„ca un vis de tinereţe…”). Ultima strofă din primul tablou creează impresia de o lume ireală, de ceva ce în nici un caz nu se poate întâmpla(„satele perdute sub clăbuci albii de fum”). În ultima strofă, spre deosebire de celelalte, se simte sentimentul de iubire de frumos şi înviorare, şi chiar sentimentul de bucurie al vieţii.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.