Imaginea familiei in Amintiri din copilarie si Morometii

Trimis la data: 2005-06-18 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 8383
Autor: Ionela Aurelia Dimensiune: 4kb Voturi: Tipul fisierelor: rtf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Atat Marin Preda, cat si Ion Creanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. In toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori inexistente. Daca familia din Humulesti apartine secolului XIX, cea din Campia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de- al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii".

Grupa VIIa

Elementele : fluor , clor , brom , iod si astatin se numesc HALOGENI -
de la cuvintele grecesti HALS (sare) si GENNAN (a genera) insemnand
GENERATORI DE SARURI , deoarece dau saruri cu majoritatea metalelor .
De aceea grupa VIIa din sistemul periodic in care sunt incluse , se
mai numeste grupa halogenilor .

Numelehalogenilor provin , de asemenea , de la cuvintele grecesti
CHLOROS - verde - , BROMOS - urat mirositor - , IOEIDES - violet - si
ASTATOS - instabil - iar numele fluorului deriva de la latinescul
FLUERE - a curge - deoarece fluorina se utilizeaza ca fondant in
anumite procedee metalurgice si ceramice .

Clorul a fost descoperit de C.W.Scheele (1774) , iodul de B.Courtois
(1811) , bromul de A.J.Ballard (1825) , fluorul de H.Moissan (1886) si
astatinul de E.Segre (1940) .

Halogenii se afla in natura numai sub forma de compusi stabili , cu
exceptia sulfurii de astatin si a astatinurii de argint care sunt
instabile din cauza radioactivitatii halogenului respectiv .

Fluorul formeaza 0,08 % din masa scoartei terestre , principalii lui
compusi fiind fluorina , amintita anterior , criolita , si apatita .

Clorul reprezinta 0,20 % din masa scoartei terestre , aflandu-se sub
forma de acid clorhidric , si cloruri . Acidul clorhidric se afla in
emanatiile vulcanice si in sucul gastric , iar clorurile in scoarta
terestra : sarea gema , silvina , silvinita , carnalita ,
bromcarnalita sau kerargirita .

Bromul alcatuieste 3 : 100000 % din masa scoartei , compusii lui
principali fiind bromurile : de sodiu , de potasiu , de magneziu . Ca
bromuri se mai afla , de asemenea , in proportie de 0,5 g / l in apele
de sonda .

Sub forma de ioduri se afla in litosfera , formad 4 : 1000000 % din
masa acesteia si in apa marilor si oceanelor in proportie de

2-3 mg / l . Se mai afla ca iodura de potasiu in cenusa unor plante
marine in proportie de 0,4 % si ca iodat de sodiu in salpetrul de
Chile . Se afla , de asemenea , ca ioduri in apele de sonda si in
apele minerale iodurate , precum si in glanda tiroida , in compozitia
hormonilor tiroidieni .

Atomii halogenilor au in stratul electronic exterior cate 7 electroni
repartizati astfel :


ns2 np5

in care `n' este numarul cuantic principal . De exemplu , pentru fluor
, n = 2 (stratul L) , pentru clor , n = 3 (stratul M) s.a.m.d.
Halogenii se aseamana intre ei prin tendinta de a primi cate un
electron pentru completarea octetului electronic si se deosebesc prin
numerele lor atomice (Z) , adica prin numarul electronilor din
straturi , egal cu cel al protonilor din nucleele atomice respective ,
prin numarul acestor straturi , egal cu cel al perioadelor din care
fac parte , cat si prin masele lor atomice (A) .

Fluorul . Electolizanduse hidroflorura de potasiu in stare topita , se
obtine fluorul sub forma unui gaz galben-verzui -deschis , mai dens
decat aerul (d = 1,3) , cu miros iritant , care se lichefiaza la

-187 C si se solidifica la -223 C . Fiind cel mai electronegativ
dintre elemente , da cu hidrogenul acid fluorhidric chiar la -250 C si
la intuneric , si cu metalele alcaline si alcalino-pamantoase
fluorurile respective la temperatura obisnuita .

Cuprul si nichelul reactioneaza cu fluorul tot la temperatura
obisnuita , dand fluorurile respective , insa numai pana la formarea
unei pelicule de florura care limiteaza atacarea in continuare a
metalului , utilizandu-se de aceea la confectionarea cuvelor
electrolitice pentru fluor .

Fluorul se combina cu orice metal la cald si oxideaza
hidraciziicelorlalti halogeni , la halogenii respectivi :

* oxideaza amoniacul la azot .
* oxideaza hidrogenul sulfurat la sulf .

Clorul . In industrie clorul se obtine , de regula , prin electroliza
clorurii de sodiu in solutie apoasa , iar in laborator prin oxidarea
acidului clorhidric , utilizandu-se ca oxidant dioxid de mangan ,
permanganat de potasiu , dicromat de potasiu sau clorat de potasiu.

Clorul este un gaz galben-verzui-inchis , mai dens decat aerul

(d = 2,45) , are un miros iritant si ataca organele respiratorii . Se
lichefiaza la -34 C si 1 atm si se solidifica la -102 C . Clorul gazos
este solubil in apa la temperatura obisnuita (2,3 l de clor la 1 l de
apa) , dand apa de clor , care trebuie pastrata in sticle brune sau
negre , bine inchise , pentru a nu-si pierde caracterul oxidant .

Clorul este mai putin electronegativ decat fluorul si , de aceea , mai
putin reactiv , totusi se combina cu toate elementele , exceptand
gazele monoatomice , carbonul , azotul , oxigenul si iridiul .

Astfel , cu hidrogenul se combina dand acidul clorhidric ; cu fosforul
formeaza tri- si pentaclorura defosfor ; cu sodiul , incalzit mai
intai intr-o lingura de ars si introdus in clor , reactia are loc cu
flacara . Magneziul aprins si introdus in clor ici continua arderea ,
dand diclorura de magneziu . In mod similar fire sau pulberi de cupru
, aluminiu si staniu incalzite in prealabil si introduse in clor ,
formeaza clorura de cupru (I) , triclorura de aluminiu si clorura de
staniu (IV) . Clorul reactioneaza cu apa , dand acid clorhidric si
acid hipocloros , care , sub actiunea luminii , se descompune in acid
clorhidric si oxigen , explicandu-se astfel caracterul oxidant pe care
il are apa de clor proaspata .

Clorul oxideaza acidul bromhidric si acidul iodhidric la brom ,
respectiv iod si deplaseaza ceilalti halogeni mai putin
electronegativi decat el din halogenurile lor . Oxideaza acidul
sulfhidric la sulf si amoniacul la clorura de azot , daca oxidarea are
loc in mediu anhidru , iar cand reactia se desfasoara in mediu apos,
amoniacul in exces este oxidat la azot . Si in acest caz acidul
clorhidric se combina cu amoniacul neintrat in reactie . Metalele
alcaline se aprind si ard , dand clorurile respective . Cuprul ,
staniul si fierul , in stare fin divizata , se aprind spontan si ard
in clor , dand cloruri , in care metalele respective sunt oxidate la
trepta superioara de valenta . Clorul reactioneaza cu solutia diluata
a unui hidroxid alcalin , de exemplu , cu hidroxid de sodiu , dand un
amestec de NaClO si NaCl , iar cu solutia sa concentrata rezulta un
amestec de clorat de sodiu si NaCl . Clorul se combina cu monoxidul de
carbon , in prezenta luminii , formandu-se diclorura de carbonil ,
numita , de aceea , fosgen - de la cuvintele grecesti FOS , lumina si
GENNAN , a genera - . Cu dioxidul de sulf se combina , obtinandu-se
diclorura de sulfuril . Clorul oxideaza solutia de dioxid de sulf la
acid sulfuric , si solutia de acid arsenos la acid arsenic . Apa de
clor oxideaza solutia de clorura de fier (II) la clorura de fier (III)
. O hartie de filtru , imbibta in esenta deterebentina si introdusa in
clor , se aprinde spontan si arde cu mult fum . Clorul are o actiune
nociva mai ales asupra plamanilor , marind permeabilitatea membranei
acestora pentru apa si determinand astfel formarea edemului pulmonar ,
adica invadearea apei din plasma sanghina in alveolele pulmonare . De
aceea acest gaz a fost utilizat pentru prima data in scopuri agresive
la 22 aprilie

1915 , in cadrul primului razboi mondial , pe frontul

franco-german . Pentru evitarea gazarii respiratia se efectua prin
intermediul unor tampoane de bumbac , imbibate initial cu uree si apoi
cu tiosulfat de sodiu (anticlor) care neutralizeaza actiunea nociva a
clorului . Ulterior s-a utilizat in acelasi scop masca de protectie .
In primul razboi mondial s-au utilizat in scopuri agresive si alti
derivati ai clorului ca fosgenul , difosgenul , cloropicrina , iperita
etc.

Clorul este utilizat in petrochimie la rafinarea petrolului si a acizilor grasi , in diverse sinteze , la clorurarea unor hidrocarburi
, la fabricarea unor medicamente si pesticide (insecto-fungicide)
clorurate ca hexaclorciclohexanul (H.C.H.) ,
diclordifeniltricloretanul (D.D.T.) etc.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles