Imaginea spatiului la autorii bizantini

Trimis la data: 2010-05-08 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 33 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: George Raducan Dimensiune: 71kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Istoria oricarui popor este profund inradacinata in geografie[1], care, in cadrul unui proces numai in aparenta obiectiv, confera forma patriei, conceptul central al ideologiilor politice. Geografia este una din categoriile folosite inca incepand cu etnografia clasica pentru ca, alaturi de ascendenta, profesie, religie sa faca posibila identificarea popoarelor[2]. Comunitatea imaginara astfel definita este unul din instrumentele cu care se opereaza in construirea identitatii sau alteritatii, categorii marcate de discursul ideologic si puse la dispozitia acestuia. O discutie dedicata analizei identitatii si alteritatii reflectate in operele istorice poate deci incepe cu o analiza a imaginarului geografic, care sa semnaleze raporturile complexe dintre patria reala si patria imaginara, dintre spatiul interior si cel definit ca apartinand exterioritatii, alteritatii.

Geografia a pus la dispozitia istoriei una din cele mai vechi paradigme interpretative, si anume teoria climatelor[3], care sustinea legatura dintre tipurile de clima, configuratia spatiului si comportamentul persoanelor si popoarelor. Pentru tema noastra, sublinierea principalelor aspecte ale acestei teorii are relevanta deoarece instrumentalizarea geografiei (si a etnografiei, in afara careia anticii nu puteau concepe descrierea locurilor) s-a realizat in scopuri clar ideologice.

Prima definire a esentei civilizatiei prin influenta conjugata a factorilor de mediu apare in tratatul "Despre aer, ape si locuri"[4], atribuit lui Hippocrat (V-IV i. Hr.)[5]. Ideea potrivit careia cadrul geoclimatic are influenta asupra sanatatii, tipului fizic si caracteristicilor psihice ale diferitelor popoare[6] a marcat profund teoriile ulterioare care incercau sa explice diversitatea umana. Numai ca explicatia a fundamentat imediat conceptia geopolitica, asa cum s-a intamplat cu justificarea de catre Aristotel a programului de cuceriri al lui Alexandru Macedon[7].

Pentru Stagirit, lumea se imparte in: tinuturile reci ale nordului, unde locuiesc popoare pline de curaj dar mai putin dotate intelectual, traitoare intr-o libertate permanenta care are insa drept consecinta lipsa de organizare politica; teritoriile calde ale sudului, unde traiesc popoare inteligente dar lipsite de curaj, ramase astfel mereu in sclavie; in sfarsit, dar nu in cele din urma, tinuturile temperate din centru, unde este plasata in mod natural Grecia, si ai caror locuitori sunt si curajosi si inteligenti, liberi, cu o organizare politica perfecta si in stare astfel sa-i stapaneasca pe altii[8].

Importanta acestui mod de a vedea lucrurile, preluat si imbogatit in operele lui Pliniu, Pomponius Mela, Ptolemeu[9] rezida in posibilitatea de a pune pe seama zonelor geografice si climatice excesele popoarelor barbare, plasate la limitele inghetate ori fierbinti ale pamantului, in vreme ce popoarele civilizate, situate in zona temperata a Mediteranei, isi pot stapani propriile impulsuri si pot atinge acea stare de intelepciune, Prudentia, care sa le ingaduie sa-i subjuge pe barbari.

In chip firesc, teoria zonelor geografico-climatice intareste valorizarea pozitiva a teritoriilor centrale, considerate de autorii greco-romani a fi cele ale Mediteranei, spatiu de colonizare greaca devenit apoi inima imperiului roman. Astfel, geografia convertita in etnografie si de aici in ideologie explica si fundamenteaza dominatia centrului mediteraneean civilizat asupra zonelor barbare situate la nord si la sud in raport cu acesta.

La fel de firesc, din ideea determinarii caracteristicilor etnice de catre factorii de mediu se naste si doctrina transferului, potrivit careia popoarele locuind pe acelasi spatiu, indiferent de epoca istorica, au aceleasi trasaturi si pot purta astfel acelasi nume. Cazurile cele mai ilustrative sunt ale etnonimelor "sciti" sau "huni", care pe parcursul istoriei greco-romane si bizantine au desemnat popoare care nu aveau alta legatura intre ele in afara de locuirea in spatiul vast situat la nord de Dunare si (eventual) de Marea Neagra.

Aceasta practica este atat de profund intimizata de autorii bizantini, incat va sta la baza denumirilor arhaizante aplicate popoarelor si teritoriilor pe care le descriu, obturand in mod frecvent aspectele etnice reale[10].Centrul acestei lumi greco-romane, chiar definit in termeni pur geografici drept zona temperata aflata intre extremele fierbinti sau inghetate, are in permanenta valente politice si ideologice, intrucat spatiul a fost dintotdeauna legat de problematica puterii si a identitatii[11]. Cele spuse pana acum au sugerat felul in care s-a putut accepta translatia centrului cultural si politic din spatiul grec in cel italian in urma expansiunii republicii romane.

Hesichius Milesius, in secolul al VI-lea, rezuma o miscare de translatie in plan politic si geografic, aratand ca Bizantul si Grecia au ajuns in servitute fata de romani datorita virtutii consulare a acestora si si-au recapatat maretia datorita imparatilor[12]. Centrul poate deci migra in spatiul roman si se poate intoarce in cel grec, cu singura conditie de a se mentine in zona temperat-civilizata a lumii.

In acelasi timp, doctrina transferului poate functiona si altfel, barbarii patrunsi si asezati in privilegiatul spatiu temperat al imperiului capatand, uneori chiar in cuprinsul unei generatii, caracteristici romane[13].

Bineinteles, autorii care prezinta schimbarea incadrarii din categoria de barbar in cea de roman nu o pun in relatie directa cu stabilirea pe teritoriul imperial si in lumea mediteraneeana, ci cu intrarea in acele structuri politico-militare care produc schimbarea identitatii. Ilustrativ este cazul lui Procopius care in mod frecvent precizeaza in legatura cu unul sau altul din personajele sale faptul ca era barbar de neam dar soldat roman. Cand analizam insa Getica lui Iordanes, nu se poate sa nu observam ca drumul gotilor spre civilizatie este in acelasi timp unul de la nord la sud, din mitica Scandza, "fabrica de popoare" ca metafora a prolificitatii spatiului nordic, spre inima imperiului, Italia generatoare de organizare statala.

Tot Iordanes ne permite sa remarcam posibilitatile de nuantare a conceptiilor care cantoneaza civilizatia si barbaria in zone imuabile, prin transformarea spatiului de la nord de Dunare intr-un tinut intermediar, care poate mijloci prin Deceneu accesul gotilor la adevarata civilizatie, ce va fi totusi atinsa de-abia prin patrunderea in teritoriile mediteraneene.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles