Impactul politicilor monetare asupra fenomenului globalizarii

Impactul politicilor monetare asupra fenomenului globalizarii

Noţiunea de globalism a redeviat de la înţelesul de totalitate, sau integralitate, la acela etimologic de interes generalizat la întregul glob terestru adică planetar, aşa cum se foloseşte azi în politologie, după cum atributul de „planetar” începe să se reîndrepte către sfera cercetărilor spaţiale multiple fără a părăsi totuşi vocabularul curent al sociologilor şi futurologilor.

Impactul politicilor monetare asupra fenomenului globalizarii
Concepţia despre „problemele globale” se reclamă de la interesul pe care îl prezintă azi laolaltă şi simultan în conştiinţa contemporanilor noştri tot ce influenţează direct viaţa social-economică şi politică a naţiunilor, prosperitatea materială şi progresul spiritual al tuturor membrilor societăţii, independent de sursa factorilor acelor acţiuni sau procese înruritoare, raportul dintre cauză şi efect căpătând un sens de probleme, ale civilizaţiei umane ce reclamă o abordare exclusiv pluri şi interdisciplinară.

Impactul politicilor monetare asupra fenomenului globalizarii
Ne aflăm într-o perioadă în care avem nevoie egală de sinteze integratoare şi de viziuni holistice. Cunoaşterea umană şi-a extins continuu graniţele. Azi am ajuns să vorbim despre „statul-planetă” şi am ieşit în spaţiul extraterestru. Dar ştim noi oare prin cine şi cum să cunoaştem acest univers?

Impactul politicilor monetare asupra fenomenului globalizarii
Că omenirea se află în prezent confruntată cu probleme grave este foarte adevărat. Dar în trecut ea nu a fost oare confruntată cu probleme grave? Unii spun da, dar acum au apărut probleme globale. Sigur, complexitatea a crescut, de aceea se cer revizuite şi optica şi instrumentele cu care operăm. Într-adevăr, în această perioadă complicată nu numai problemele sunt grave.

Mai grav este că ele continuă să fie abordate în termeni tradiţionali, în optica şi cu instrumentele utilizate în trecut. Înţelegerea şi stăpânirea complexităţii actuale solicită în mod necesar o înţelegere a lucrurilor, noi concepte, noi paradigme şi noi opţiuni.

Poate niciodată omenirea nu a fost confruntată cu atâtea aspecte complexe, greu de rezolvat şi chiar periculoase. Dar nici aceasta nu este sigur dacă raportăm problemele la mijloacele de care dispunem în prezent. Să nu uităm însă că omenirea a inventat mijloace capabile să autodistrugă specia.

Unii susţin totuşi că cel mai mare pericol provine din imensul, decalaj care s_a creat prin ruptura dintre progresul tehnologic şi cel social. Se afirmă că dacă capacitatea tehnologică a realizat progrese uriaşe din antichitate până în prezent, componenta socială şi etico-morală privită la nivel planetar a progresat foarte puţin, dacă nu în unele aspecte a regresat chiar, comparativ, de exemplu, cu democraţia ateniană.

Observaţia poate fi discutată şi amendată, dar ea constituie, oricum, o temă serioasă de reflecţie. Sigur, fiecare îşi are viitorul său. Fiecare orânduire, fiecare ţară, fiecare individ îşi are până la urmă viitorul pe care şi-l pregăteşte.