Imperiul otoman

Trimis la data: 2011-12-09 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 13949
Autor: Lorre Dimensiune: 154kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Prima perioada a istoriei Imperiului Otoman era caracterizata de expansiune teritoriala aproape continua, timp in care dominatia turca a pornit de la un principat Anatolian nord-vestic spre a cuceri mare parte din sud-estul Europei si Anatoliei. Institutiile politice, economice si sociale ale clasei imperiilor islamice au fost amestecate cu cele mostenite de la Imperiul Bizantin si de la marile imperii otomane din Asia centrala si au fost restabilite in noi forme care sa integreze acea zona in timpuri moderne.

Imperiul Otoman
Imperiul Otoman la 1481: era expansiunii

Prima perioad a istoriei Imperiului Otoman era caracterizat de expansiune teritorial aproape continu, timp `n care domina]ia turc a pornit de la un principat Anatolian nord-vestic spre a cuceri mare parte din sud-estul Europei [i Anatoliei. Institu]iile politice, economice [i sociale ale clasei imperiilor islamice au fost amestecate cu cele mo[tenite de la Imperiul Bizantin [i de la marile imperii otomane din Asia central [i au fost restabilite `n noi forme care s integreze acea zon `n timpuri moderne.
Originile [i expansiunile statului otoman, 1300 – 1402
~n fazele ini]iale de expansiune, otomanii erau liderii rzboinicilor turci pentru credin]a islamic, cunoscu]i sub numele de ghazis, care au luptat `mpotriva mic[orrii Imperiului Cre[tin Bizantin. Predecesorii lui Osman I, formatorul dinastiei, au fost membri ai tribului Kay, care au ptruns `n Anatolia `mpreun cu o mas de turci nomazi oguz. Ace[ti nomazi, fugind de mongolul Gighis Khan, au distrus Bizan]ul dup lupta de la Manzikert (1071), au ocupat Anatolia central [i de sud `n timpul secolului al XII-lea. Ghazi[ii au luptat `mpotriva Imperiului Bizantin [i apoi `mpotriva mongolilor, care invadaser Anatolia, urmând hotrârea Imperiului Il–Khanid din Iran [i Mesopotamia `n ultima jumtate a secolului al XIII–lea. Odat cu dezintegrarea puterii Seljuq [i `nlocuirea cu suzeranitatea mongol, impus direct de ocupa]ia militar a majorit]ii Anatoliei de est, principatele turce independente – dintre care unul are condus de Osman – au aprut `n rm[i]ele Anatoliei.
Urmând `nfrângerii mongole asupra armatey Seljuq `n 1293, Osman a aprut ca prin] al principatului de grani] care a preluat Bithynia bizantin din nord–vestul Anatoliei, pe lâng Bursa, comandând ghaza[ii `mpotriva Bizan]ului `n acea zon. Barat `n est de principatul Germiyan, mult mai puternic, Osman [i succesorii imediat apropia]i s-au concentrat asupra atacurilor la teritoriile bizantine ce mrginesc Strâmtoarea Bosfor [i Marea Marmara spre vest. Otomanii, cei mai mari rivali musulmani ai Bizan]ului, au atras mase de nomazi si or[eni [omeri, care au ptruns prin Orientul Mijlociu, cutând s dea un sens vie]ii lor, s-[i câ[tige vitalitatea [i s caute s-[i `mplineasc dorin]ele religioase de a–[i extinde teritoriile islamice. Otomanii au putut s profite de decderea sistemului bizantin de aprare a grani]elor [i de nemul]umirea crescut `n domeniul economic, religios [i social `n Bizan], `ncepând de la Osman [i continuând pân la succesorul lui, Orkhan (1324 – ’26) [i Murad I (1360 – ’89), au preluat teritoriile bizantine, la `nceput dinspre vestul Anatoliei, [i apoi `n Europa de sud–est. Doar sub conducerea lui Bayazid I (1389 – 1402) faima [i puterea câ[tigate `n expansiunea ini]ial au fost utilizate pentru a asimila principatele turce[ti din estul Anatoliei.
Prin 1300 Osman conducea o zon din Anatolia care se `ntindea de la Eski[ehir (Dorylaeum) pân la câmpiile ~znik (Nicaea), au `nfrânt mai multe eforturi organizate de ctre Imperiul Bizantin, pentru a–i opri expansiunea. Eforturile bizantine pentru a da ajutor lui Il–Khanid `mpotriva otomanilor din est nu a avut succes, [i folosirea de mercenari de ctre `mpratul Bizan]ului au cauzat pagube mai mari propriilor teritorii decât celor turce[ti. Otomanii s-au lipsit de echipamentul de asediu [i nu au fost capabili s acapareze ora[ele majore din Bithynia. Nu au putut face nimic nici `mpotriva vecinilor lor turci tot mai puternici, Aydn [i Karas, care au preluat preluat teritorii bizantine din sud–vestul Anatoliei. Captura din Bursa a lui Orhan `n 1324 (alte surse spun 1326) a furnizat primele `n]elesuri pentru dezvoltarea administrativ, economic [i for]a militar necesar pentru a face principatele state sau pentru a creea o armat. Orhan a `nceput politica militar, extins de succesorii si, prin angajarea de trupe mercenare cre[tine, astfel diminu`nd dependen]a sa de nomazi.
Orhan a fcut curând posibil capturarea rm[i]elor ora[elor bizantine din nord–vestul Anatoliei : ~znik (1331), ~zmit (1337) [i Üsküdar (1338). S-a mutat apoi `mpotriva celui mai mare vecin turc al su, vecin `nspre sud. Profitând de conflictele interne, Orhan [i–a anexat Karasul `n 1345 [i a câ[tigat control asupra zonei cuprinse `ntre Golful Edremit [i Kapdag (Cyzicus), ajungând la Marea Marmara. S-a pus astfel `n pozi]ia de a `ncheia monopolizarea avantajoas plcut `n ora[ul Aydn, aceea `n care aproviziona trupele mercenare pentru a concura factorilor bizantini din Thrace [i Constantinopol. Expansiunea le–a permis s `nlocuiasc ora[ul Aydn ca principal aliat al `mpratului bizantin Ioan VI Cantacuzino. Intrarea important a trupelor otomane `n Europa le–a dat o [ans direct de a vedea posibilit]ile cuceririi oferite de decaden]a bizantin. Atacul suferit de Aydn urmat de moartea conductorului lui, beiul Umur, i-au lsat singuri pe otomani, la fel ca [i conductorii ghazi[ilor, `mpotriva Bizan]ului. Orhan l–a ajutat pe Cantacuzino s ia tronul bizantin de Ioan V Palaeologus, [i drept rsplat i–a asigurat s distrug Thrace [i s se `nsoare cu fiica `mpratului, Theodora. Partidele otmane care se ocupau cu raiduri au `nceput s se mute regulat prin Gallipoli `nspre Thrace. Mari cantit]i de prad capturat au `ntrit puterea otoman [i au atras mii de dezrdcina]i dintre trupele otomane din Anatolia, spre a-i servi. ~ncepând din 1354, Süleyman, fiul lui Orhan, a transformat Gallipoli, o peninsul de pe partea european a Strâmtorii Dardanele, `ntr-o baz permanent pentru expansiunea `n Europa [i refuz s plece, `mpotriva protestelor lui Cantacuzino [i a altora. De la Gallipoli trupa lui a plecat `n susul râului Maritsa `nspre sud–estul Europei, efectuând raiduri pân la Adrianopol. Cantacuzino `[i pierdu curând puterea, cel pu]in par]ial din cauza cooperrii cu turcii, [i Europa `ncepuse s fie pruden]i cu privire la mrirea pericolului turcilor.
Murad I, fiul lui Orhan, a fost primul `mprat otoman care a folosit Gallipoli pentru cucerirea permanent a Europei. Chiar Constantinopolul a fost pus pe un drum secundar, `n ciuda slbiciunii [i a dezorganizrii aprtorilor lui, deoarece zidurile groase [i defensivele bine pozi]ionate rmâneau prea puternice pentru armata nomad otoman, creia continua s-i lipseasc echipamentul de asediu. Prima cucerire a lui Murad se extindea spre nord `n Thrace, terminând cu capturarea `n 1361 a Adrianopolului, al doilea ora[ din Imperiul Bizantin. Redenumit Edirne, ora[ul a devenit noua capital otoman, furnizându-le turcilor un centru pentru control administrativ [i militar asupra Thracei. Fiind cea mai mare fortrea] `ntre Constantinopol [i Dunre, controla drumul principal al invaziei prin Mun]ii Balcani, a asigurat turcilor reten]ia cuceririlor Europei, [i a facilitat expansiunea ulterioar spre nord. Murad a trecut prin valea râului Maritsa [i a capturat Philippopolis (Philibé sau Filibe; acum Plovdiv) in 1363. Controlul asupra principalelor surse de grâu [i a veniturilor din taxe ale Constantinopolului a fcut posibil obligarea `mpratului bizantin s accepte suzeranitatea otoman. Moartea `mpratului sârb Stefan Du[an `n 1355 a lsat succsesorii si prea diviza]i [i prea slabi pentru a `nfrânge turcii, `n ciuda alian]ei cu Louis I al Ungariei [i ]arul Shishman al Bulgariei `n prima cruciad european `mpotriva otomanilor. ~mpratul bizantin Ioan V a `ncercat s mobilizeze asisten]a european prin unirea bisericilor din Constantinopol [i Roma, dar acest efort doar a divizat mai departe Bizan]ul, fr a asigura un ajutor concret din partea vestului. Murad a fost astfel capabil `n 1371 s conduc alia]ii spre Chernomen (Çirmen), pe Maritsa, mrindu–[i `ncredere [i demoralizându–[i du[manii mai mici, care au acceptat rapid suzeranitatea, fr nici un fel de rezisten].
Murad a `ncorporat ulterior `n imperiul ce se dezvolta rapid mul]i vasali europeni. A re]inut conductorii locali, care `n schimb `i acceptau suzeranitatea, plteau anual tribute [i asigura posibili osta[i armatei sale, la cerere. Aceast politic a `nlesnit `n general otomanilor s evite rezisten]a local prin asigurarea legilor [i subiectelor prin care vie]ile, propriet]ile, tradi]iile [i pozi]iile vor fi pstrate dac acceptau regulile impuse fr rezisten]. A `nlesnit guvernarea de ctre turci a noilor regiuni cucerite fr construirea unui vast sistem sistem administrativ propriu.
Grbindu–se s-[i consoliedze imperiul din sudul Dunrii, Murad a cucerit Macedonia (1371), Bulgaria central - inluzând Monastir (1382), Sofia (1385) [i Ni[ (1386) - [i Serbia, toate terminându–se prin `nfrângerea datorat climatului produs de alia]ii Balcanilor la bttlia de la Kosovo `n 1389. ~n sudul Dunrii doar Bosnia, Albania, Grecia [i fortul sârb din Belgrad iar `n nordul Dunrii doar }ara Româneasc au rmas `n afara Imperiului Otoman, [i spre nord, doar Ungaria a fost singura care le–a blocat musulmanilor avansarea ulter ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles