In vreme de razboi

Trimis la data: 2005-12-03 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 10567
Autor: Radu Alin Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre In vreme de razboi
Nuvelele lui Caragiale pun în lumină un Caragiale cu totul nou, diferit de marele dramaturg, atât de bine înzestrat pentru comic în comediile sale. În nuvele Caragiale se dovedeşte a fi un foarte bun analist al stărilor obscure ale subconştientului. Deci suntem în prezenţa unui creator complex, excepţional înzestrat de comic în comedii, şi pentru analitic în nuvele şi în drama Năpasta. In vreme de razboi

Referat despre In vreme de razboi
Criticul literar Mihail Petroveanu vorbeşte despre două feţe ale marelui creator una de zii, şi alta de noapte, referindu-se la aceeaşi bivalenţă a spiritului caragialian. Criticul literar Maria-Vodă Căpuşan considera că opera lui Caragiale se întinde de la mască la hău. În nuvele sale Caragiale urmăreşte mai ales instalarea unei stări de criză, şi evoluţia gradată spre un punct culminant, tragic, dramatic. Meritul autorului constă în urmărirea minuţioasă (amănunţită) a celor mai mici schimbări sufleteşti.

Tematica nuvelelor este variată:
Nuvele psihologice: În vreme de război, O făclie de Paşte, Păcat
Nuvele fantastice: La hanul lui Mânjoală, Calul dracului, Kir Ianulea
Nuvele sociale şi psihologice: Două loturi

În majoritatea nuvelelor chiar şi în cele fantastice există un fond realist, trăgând (relifând) critica satirică a dramaturgului Caragiale. Astfel în Kir Ianulea aventura fantastică este numai un prilej pentru a prezenta o istorie a negustorimii şi a burgheziei de la începutul secolului trecut. Dramaturgul Caragiale este prezent prin dialogurile concise, dar semnificative, care dezvăluie conştiinţe, psihologii. Deasemenea dramaturgul e prezent printr-o artă a compoziţiei, printr-o înlănţuire ingenioasă a secvenţelor, care gradat reliefează precipitarea conflictului spre un deznodământ dramatic. Cele mai valoroase sunt nuvelele psihologice. În aceste nuvele Caragiale se dovedeşte un foarte bun cunoscător al psihologiei umane, un fin observator al schimbării acesteia sub influenţa deformatoare a unui factori exterior: bani, averea, frica, etc.

În vreme de război
În această nuvelă psihologică Caragiale urmăreşte procesul comlex şi complicat al degradării psihice a hangiului Stavrache, datorită setei de avere, de bani. Caragiale urmăreşte magistral instalarea obsesiei şi evoluţia ei spre nebunie. La începutul nuvelei Stavrache este un hangiu înstărit, sigur de sine, sentiment pe care î-l dă averea pe care o are. Ca toţi oamenii avuţi (înstăriţi) Stavrache trăieşte spaima, frica de a nu fi pradat: Hangiul era foarte mulţumit: om cu dare de mână, cu han în drum… Câte nopţi nu dormise el o clipă măcar cum se cade, trăgaând cu urechea şi aşteptâd cu inima sărită pe musafirii de noapte!

Stavrache apare apoi în stare de frate bun şi săritor, care îl ajute pe Popa Iancu să-şi piardă urma, trimiţindu-l cu voluntarii pe front. După plecarea fratelui Stavrache intră în stăpânirea averii lui Popa Iancu. La primirea primei scrisori despre faptele de bravură ale fratelui său Stavrache nu se bucură: Cine ar fi văzut figura lui neica Stavrache… ar fi rămas în mirare pricepând bine că în sufletul fratelui mai mare nu se petrecea nimic analog cu bucuria la citirea veştilor despre succesul de bravură al răspopitului. Prin notarea acestei reacţiuni de comportament a lui Stavrache, autorul sugerează că deja în sufletul acesteia s-au petrecut o schimbare, că personajul este preocupat de ideea stăpâniri depline a averii fratelui său. Caragiale consolează gându ascuns (neexprimat) a hangiului: Care va să zică -clipii gândul hangiului- nici vorbă n-a fost la judecată despre popa, despre capul şi gazda tâlharilor. Aoleu! Ce mai judecători! …Dar o să îndrăznească să se mai întoarcă? …Dar dacă îndrăzneşte şi se-ntoarce? Atunci, ce-i de făcut? …Da! dar sergentul se poate întoarce; popa, ba! Din acest moment sufletul lui Stavrache este chinuit de dilema: …O venii? …n-o veni?…

După primirea celei de a doua scrisori, care îl anunţă despre moartea eroică a fratelui său Stavrache plânge mult, dar se consolează repede, şi primul gând este să meargă la notar, ca să afle cum poate intra cu forme legale în stăpânirea averii fratelui său: Dar un bărbat trebuie să-si facă inimă! Nu trebuie să se lase copleşit aşa de durere. A strâns bine scrisoarea; s-a spălat pe ochii, apus caii la brişcă şi a plecat repede la târg să întrebe pe avocat cu ce forme intră cineva regulat în stăpânirea averii unui frate bun pierdut, care n-are alt moştenitor.

Cu toate că a intrat legal în stăpânirea averii fratelui său, Stavrache este chinuit de gândul că fratele său s-ar putea totuşi întoarce şi atunci el ar putea pierde averea câştigată atât de uşor. Personajul are coşmaruri în care fratele îi apare în diferite ipostaze. În primul coşmar Popa Iancu îi apare ca un ocnaşi. Stavrache îl ceartă că şi-a făcut neamul de râs, dar mai are încă sentimente umane, fiindu-i milă de fratele său: Lui d-l Stavrache i s-a făcut milă; s-a repezit să-l ridice ca să-l puie pe pat: nu-l putea lăsa să moară ca un câine. În al doilea coşmar fratele îi apare în ipostaza de căpitan. De data aceasta Stavrache manifestă porniri animaniale, încercând să-l ucidă: Hangiul se repede sălbatic şi apucă de gât pe căpitan… îl strânge din ce în ce mai tare: simte cum degetele-i pătrund în muschii grumazului strivindu-i, afundând beregata, sfărând încheietura cerbicii…

Acest fond sufletesc, chinuit de obsesia întoarcerii fratelui, de coşmaruri, apariţia lui Popa Iancu declanşează nebunia. În manieră naturalistă, Caragiale notează reacţiile fiziologice prin care se exteriorizează: şi omul adormit se ridică drept în picioare, cu chipul îngrozitor, cu părul vâlvoi, cu mâinile-ncleştate, cu gura plină de spumă roşcată. Ca o furtună se repezi, apucă masa şi o trânti de duşumea, făcând tot ţăndări.

Din punct de vedere compoziţional nuvela este acătuită din trei planuri:
1. Planul naratorului, care povesteşte concis, cu numeroase indicaţii scenice, la faptele, întâmplările.
2. Planul dialogului:
dialogul dintre Stavrache şi fratele său;
dialogul dintre Stavrache şi fetiţa care a venit la cumpărături;
- Ce vrei?
- M-a trimes maica să-i dai de un ban gaz, şi taica, de doi bani ţuică.
Şi fata scoate de sub mintean cu băgare de seamă două clondire.
- Da… zice să nu mai pui gaz în a de ţuică şi ţuică-n a de gaz, ca alaltăieri, că iar mă bate… şi… să măsori bine…
- Da bani ai adus?
- Ba!…zice că să scrii.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles