Influenta naturii asupra agriculturii

Trimis la data: 2002-10-14 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 5087
Autor: Vio2vero Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Schimbările globale ale stării mediului. Analiza trendelor de temperatură în ultimul secol a demonstrat o creştere a temperaturii aerului în diferite zone ale Republicii Moldova. Totodată, există o tendinţă naturală spre scădere a umi-dităţii mediului de viaţă, care se agravează şi prin impactul antropic (secarea zonelor umede, canalizarea şi distrugerea luncilor râurilor mici), ce duce la degradarea populaţiilor de plante şi animale specifice acestor habitate.

4.1. Impactul natural
Schimbarile globale ale starii mediului. Analiza trendelor de
temperatura în ultimul secol a demonstrat o crestere a temperaturii aerului în diferite zone ale Republicii Moldova. Totodata, exista o
tendinta naturala spre scadere a umi-ditatii mediului de viata, care
se agraveaza si prin impactul antropic (secarea zonelor umede,
canalizarea si distrugerea luncilor râurilor mici), ce duce la
degradarea populatiilor de plante si animale specifice acestor
habitate. O situatie critica pentru Republica Moldova este micsorarea
excesiva a învelisului verde natural prin extin-derea masiva a
suprafetelor de terenuri agricole. Consecintele acestor fenomene sunt
xerofitizarea si saracirea învelisului vegetal, înclinarea acestuia
spre o înfatisare ecologica sudica (stepizare).
Una din schimbarile evidente în ecologia unui sir de specii, legate de
poluarea termica tehnogena a bazinelor acvatice, încalzirea globala a
climei, este sporirea componentei specifice (cu 10-15%) si numerice a
pasarilor, în special, a celor acvatice în perioada de iarna. Însa
aceste fenomene nu sunt studiate suficient în Republica Moldova.
Introductia, invazia (interventia) si hibridarea. O amenintare a
diversitatii plantelor si animalelor autohtone, în unele cazuri, este
influenta relatiilor concurente între speciile introduse pe teritoriul
republicii, pe de o parte, si speciile din flora si fauna spontana cu
o plasticitate scazuta, pe de alta parte. Exemple ale acestor relatii
de excludere reciproca între speciile de plante si animale sunt:
o substituirea prin concurenta a speciilor forestiere autohtone de
catre artarul american;
o excluderea treptata a cerbului comun de catre cerbul-cu-pete si
populatia hibrida;
o excluderea prin concurenta a nurcii europene de catre nurca
americana si dihorul-de-padure.

4.2. Impactul antropic asupra bio-diversitatii în diferite sectoare
social-economice
a) Informatie generala. Cele mai semnificative schimbari ale starii
florei si faunei Republicii Moldova s-au produs si se mai produc ca
rezultat al impactului antropic direct (vânatul, nimicirea animalelor,
colectarea nereglementata a plantelor), precum si indirect (prin
distrugerea sau schimbarea habitatelor naturale). Printre factorii
care influenteaza nociv asupra florii si faunei sunt: gospodarirea
intensiva cu extinderea si valorificarea agricola a noilor teritorii
naturale; ameliorarea prin secare a zonelor umede si exploatarea
terenurilor ameliorate; schimbarea cursurilor râurilor mici;
nerespec-tarea tehno-logiilor de folosire a pesticidelor si
ingrasa-mintelor; poluarea ecosistemelor naturale cu deseuri
industriale; braconajul; deranjarea animalelor în perioada de
reproducere. Situatia se agraveaza si din cauza lipsei de cunostinte
ecologice necesare si a iresponsabilitatii populatiei, ineficientei
pârghiilor legislative si economice, care ar stimula activitatile de
protectie a mediului. Din cauza distrugerii si fragmentarii
landsafturilor, s-au intensificat si calamitatile naturale. Consecinte
catastrofale au ploile torentiale si alunecarile de teren, în urma
carora sunt distruse mii de case si alte constructii.
b) Planificarea teritoriala si urbanizarea. Poluarea mediului cu surse
provenite din orase si centre industriale afecteaza considerabil
eco-sistemele râurilor. Deversarea în ele a apelor reziduale provoaca
eutroficarea excesiva a lor cu deformarea ulterioara a componentei
specifice a florei si faunei. Ca rezultat al eutroficarii s-au
dezvoltat puternic algele cianofite ce provoaca fenomenul "înflorirea
apei" - o adevarata calamitate pentru râurile si bazinele de apa
artificiale.
O alta sursa de poluare a ecosistemelor riverane este scurgerea de
suprafata (de la ploi si topirea zapezii) de pe teritoriile urbane
(anual cca 200 mii tone de substante poluante), apa patrunzând în
râuri fara a fi purificata, continând un complex de substante
suspendate, produse petroliere si metale grele. Conform datelor
Serviciului Hidrometeo si publicatiilor stiintifice, aceasta scurgere
sporeste poluarea apelor cu 20-40% mai mult în comparatie cu
sectoarele în amonte ale râurilor.
Consecinte grave pentru mediul Republicii Moldova cauzeaza deseurile,
care se acumuleaza anual în volum de 5,5-6,0 mln tone. Stocarea
nereglementata a deseurilor, lipsa tehnologiilor moderne de
neutralizare, reutilizare, nimicire, înhumare a lor etc. si
managementul nesatisfacator contribuie în continuare la agra-varea
situatiei ecologice, starii sanatatii populatiei si a biodiversitatii
spontane.
c) Agricultura . Utilizarea intensiva a teritoriului este un factor
care influenteaza esential asupra diversitatii biologice a
ecosistemelor. Terenurile agricole ocupa cca 2560 mii ha, ceea ce
alcatuieste 75,6% din teritoriul tarii, în care ponderea araturii
constituie cca 70%. Activitatea economica a schimbat esential
structura spatiala, componenta si particularitatile functionale ale
învelisului vegetal al teritoriului republicii.
Activitatea agricola nechibzuita a dus la crearea unor terenuri
agricole uniforme imense, cu agrofitocenoze omogene, care se
caracte-rizeaza printr-o diversitate biologica joasa. Aceasta
situatie, îndeosebi, este caracteristica pentru perioada postbelica de
intensificare si specializare a agriculturii. Largirea suprafetelor
câmpurilor, sporirea cantitatii de îngrasaminte, introducerea
tehnologiilor industriale de prelucrare a pamântului nu numai ca au
schimbat structura landsafturilor, dar si au dus la lichidarea
ecotopurilor naturale din teritoriile agricole. Ultimele erau unicele
formatiuni (oaze) naturale, care pastrau diversitatea biologica a
ecosis-temelor. În consecinta, s-a produs fragmentarea (dezmembrarea)
landsafturilor naturale si s-au format terenuri agricole imense, s-au
extins suprafetele ocupate de asezarile umane si s-au redus terenurile
ocupate de paduri si pasuni. Aceste modificari nu permit în masura
optima mentinerea echilibrului ecologic si conservarea diversitatii
biologice.
Un impact puternic asupra biodiversitatii are exploatarea intensiva a
învelisului de sol pe parcursul a 30 de ani. Ca rezultat al acestor
activitati au sporit suprafetele solurilor erodate, afectate de
alunecari de teren, salinizate, solonetizate, degradate din cauza
calmatarii cu depozite slab humificate, destructurate, cu bilantul
negativ al humusului etc. Toate acestea, în ansamblu, au provocat
micsorarea fertilitatii resurselor de sol si degradarea diversitatii
biologice a solului.
O influenta negativa asupra biodiversitatii la nivelurile specific si
ecosistemic a avut si hidro-ameliorarea, care s-a dezvoltat intens în
anii '60-'70. Desecarea a peste 60 mii ha de balti, terenuri umede si
înmlastinite din luncile râurilor Nistru, Prut, Raut, Ialpug,
schimbarea cursurilor râurilor mici etc. au dus la distrugerea totala
a asociatiilor de plante si a habitatelor pentru animalele acvatice si
palustre. În trecut aceste teritorii serveau ca habitate pentru asa
specii ca: vidra, nurca europeana, hermelina, egreta, lebada, gâsca s.
a. Din cauza distrugerii acestor habitate, abundenta multor specii s-a
redus brusc, iar unele din ele au devenit rare si au fost incluse în
L/Cartea Rosie".
Irigarea intensiva si utilizarea în aceste scopuri a apei cu un
continut sporit de saruri, aplicarea tehnologiilor neadecvate la
prelucrarea solurilor desecate au provocat salinizarea si distrugerea
structurii acestora, scaderea brusca a conti-nu-tului de humus în sol
si, în consecinta, diminuarea fertilitatii lor. Concomitent s-a produs
si saracirea biocenozelor.
Una din cauzele acestor urmari extrem de negative a fost ignorarea
cerintelor recomandarilor stiintifice de pastrare a baltilor si
zonelor umede în calitate de elemente majore de stabilizare ecologica
în regiune, de creare a oazelor de vegetatie naturala în cadrul
teritoriilor deja ameliorate, ca elemente de suport ale
biodiversitatii.
Folosirea intensa nejustificata a pesticidelor si îngrasamintelor
minerale prin anii '70-'80 a dus la otravirea faunei, iar din cauza
aplicarii masinilor agricole necorespunzatoare, neres-pectarii
cerintelor tehnologice se nimiceste un numar mare de animale (de 10-15
ori mai mult decât în timpul vânatoarei autorizate). Astfel, daca la
cositul manual al fânului se nimicesc

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles