Instante narative - Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi

Trimis la data: 2007-07-11 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 3069
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Orice operă literară epică instituie o relaţie de comunicare specifică şi presupune existenţa instanţelor comunicării narative: autor, narator, personaj şi cititor. Comunicare se face dinspre autor către cititor prin intermediul naratorului şi al personajelor. Autorul este o persoană reală care-şi imaginează şi scrie un text literar. Acesta cuprinde în mesajul operei sale elemente intenţionate şi neintenţionate, latura neintenţionată rezultând din nivelul său cultural, concepţia de viaţă, experienţa sa, etc.

Cititorul este persoana reală căreia îi este destinat textul literar, text pe care îl cunoaşte prin actul narării. Un cititor profesionist este criticul literar. Naratorul este o voce delegată de autor pentru a povesti întâmplările. Acesta este o proiecţie ficţională a emiţătorului mesajului. El relatează dintr-un anumit unghi numit perspectivă narativă, care poate fi subiectivă, obiectivă sau impersonală. Personajul este imaginea rezultată din fantezia autorului. Este un „om de hârtie” care comunică mesajul din interiorul operei prin replici, fapte, felul cum gândeşte, relaţiile cu celelalte personaje, nume, etc.
Afirmaţia lui T. Vianu se concentrează în jurul unui aspect esenţial în estetica romanului de tip subiectiv- adevărul operei literare, concept care îşi găseşte ecoul în aspiraţia spre autenticitate a noului roman. Zugrăvirea fidelă a realităţii prin intermediul naratorului omniscient din romanul tradiţional este înlocuită în noua viziune de singura realitate valabilă, “fluxul conştiinţei”.

Afirmaţia criticului N. Manolescu- “naratorul este fie un personaj în carne şi oase….punctul de vedere al câte unui personaj”- se referă la două tipuri de narrator din romanul modern, care nu pot coexista, însă, în cadrul aceleiaşi opera literare. Astfel, “naratorul personaj în carne şi oase, cu biografie şi psihologie proprie” apare în romanul “Ultima noapte…”, fiind reprezentat de Şt Ghe. “Vocea neutră, dar care îşi însuşeşte punctual de vedere al câte unui personaj” îi aparţine personajului-reflector, un exemplu fiind Felix Sima din romanul “Enigma Otiliei” de G. Călinescu.
Pentru evidenţierea persp nar într-o operă epică studiată, alegem prima partea a afirmaţiei lui N. Manolesci, şi anume, personajul-narator din romanul lui Cp, “Ultima noapte…”

Într-un roman de tip subiectiv, cum este şi romanul „Ultima noapte” de Camil Petrescu, instanţele comunicării narative prezintă anumite particularităţi, cum ar fi identificarea dintre narator şi personajul principal, datorită unghiului subiectiv din care sunt relatate întâmplările. Romanul „Ultima noapte”, apărut în 1930, este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: uniperspectivismul, naraţiunea la persoana întâi, timpul prezent şi perfect, fluxul conştiinţei, memoria afectivă, construirea personajelor ale căror trăsături se dezvăluie treptat, prin alcătuirea unor „dosare” de existenţă, dar şi autenticitatea definită ca identificarea actului de creaţie cu realitatea vieţii.

Romanul este scris sub forma unei confesiuni a personajului principal, Ştefan Gheorghidiu. Încă din primele propoziţii se observă că scriitorul a optat pentru perspectiva subiectivă a naratorului personaj, frecventă în romanul modern. Naratorul este egal cu personajul, iar viziunea lui este „împreună cu”, o viziune cu focalizare internă presupunând implicarea naratorului în evenimente.
Textul narativ este structurat în două părţi precizate în titlu, care indică temele romanului şi cele două experienţe fundamentale de cunoaştere trăite de protagonist: dragostea şi războiul. Dacă prima parte reprezintă rememorarea iubirii matrimoniale eşuate (dintre Ştefan Gheorghidiu şi Ela), partea a doua, construită sub forma jurnalului de campanie al lui Gheorghidiu, urmăreşte experienţa de pe front, în timpul primului război mondial. Prima parte este în întregime ficţională, în timp ce a doua valorifică jurnalul de campanie a autorului („Toate întâmplările din volumul doi le-am trăit aievea, alături de regimentul meu”), articole şi documente din epocă, ceea ce conferă autenticitate.

Încă din primele propoziţii se observă că scriitorul a optat pentru perspectiva subiectivă a naratorului personaj, frecventă în romanul modern. Naratorul este egal cu personajul, iar viziunea lui este „împreună cu”, o viziune cu focalizare internă presupunând implicarea naratorului în evenimente. Discursul se derulează la persoana I, punctul de vedere este subiectiv şi unic, astfel că cititorul cunoaşte celelalte personaje numai în măsura în care ele sunt reconstituite şi conturate de personajul narator. Este interesant că menţinând naraţiunea constant în unghiul persoanei I, personajul narator e un om „fără faţă”. Nu beneficiază de un portret fizic, în schimb este extrem de reliefată structura lui afectivă morală. Toată povestea este o proiecţie în planul conştiinţei naratoriale.

Ştefan Gheorghidiu, personajul-narator, reprezintă tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care trăieşte drama îndrăgostitului de absolut, Filozof, el are impresia că s-a izolat de lumea exterioară, însă în realitate, evenimentele exterioare sunt filtrate prin conştiinţa sa. Gândurile şi sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscut de cititor decât în măsura în care se reflectă în această conştiinţă. În acest sens, Ela este cel mai „misterios” personaj din roman prin faptul că tot comportamentul ei este mediat de subiectivismul personajului-narator. De aceea, cititorul nu se poate pronunţa asupra fidelităţii ei sau dacă e mai degrabă superficială decât spirituală. N. Manolescu afirmă că „Nu Ela se schimbă, ci felul în care o vede Ştefan”.
Unitatea romanului este asigurată de unicitatea conştiinţei care analizează efectele celor două experienţe în plan interior şi de un artifiu compoziţional dat de faptul că primul capitol relatează fapte petrecute în acelaşi plan temporal cu faptele din cartea a doua.

Subiectul romanului să impresia unui epic lipsit de densitate. Evenimentele exterioare sunt relativ puţine deoarece predomină analiza şi interpretarea lor. Capitolul I, „La Piatra Craiului, în munte”, are valoare de expoziţiune pentru că trasează cadrul spaţio-temporal al evenimentelor şi prezintă naratorul operei, pe Ştefan Gheorghidiu, cu modul său de a înţelege iubirea ca pe un sentiment absolut. Ştefan Gheorghidiu se află concentrat pe front şi asistă la o discuţie despre dragoste care-i declanşează rememorarea iubirii lui eşuate. Se evidenţiază unghiul absolutizant din care priveşte iubirea, considerând-o „un proces de autosugestie”, „o relaţie în care îndrăgostiţii au drept de viaţă şi de moarte, unul asupra celuilalt.”

Intriga este marcată în prima frază a capitolului al doilea, „Diagonalele unui testament”, „Eram însurat de doi ani şi jumătate...”. Aici se deschide retrospectiva iubirii, Gheorghidiu, student la Filozofie, s-a căsătorit cu Elsa, o frumoasă studentă la Litere, orfană, aflată în grija unei mătuşi.
Cartea a doua cuprinde experienţa cunoaşterii morţii; imaginea războiului este demitizată, frontul apare haotic, absurd, pretutindeni se întinde moartea, viaţa e la cheremul hazardului, iar eroismul e înlocuit de instinctul supravieţuirii. Gheorghidiu constată cu amărăciune „...nu mai e nimic omenesc în noi...”; drama războiului eclipseasză total drama personală. Rănit, revine la Bucureşti cu sentimentul eliberării de trecut spre care priveşte indiferent, hotărât să se despartă de Ela: „...i-am spus că-i las absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preţ, la cărţi; de la lucruri personale, la amintiri; adică tot trecutul...”.
Ela simbolizează la începutul romanului idealul de iubire spre care aspiră Gheorghidiu. Ea este construită doar prin ochii bărbatului care observă treptat o schimbare în atitudinile Elei, mergând până la concluzia că aceasta îl înşeală cu un anume domn G.

Relatarea şi povestirea sunt înlocuite în proza modernă cu analiza şi interpretarea, de unde impresia de epic evenimenţial sărac în favoarea analizei. Stilul anticalofil pentru care optează romancierul susţine autenticitatea limbajului. Scriitorul nu refuză corectitudinea limbii, ci efectul de artificialitate, ruptura de limbajul cotidian pe care o provoca limbajul personajelor din romanul tradiţional.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles