Instantele comunicarii narative - Ion

Trimis la data: 2005-07-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Mozoru Marius Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Conceptul Narator Omniscient
Naratiunea este un tip de text care infatiseaza actiuni realefictive atribuite unor personaje si relatate de un narator.
Instantele Comunicarii Narative
Autor - narator - persoanaje - lectori => relatia dintre aceste instante este de subordonare.
Autorul

Conceptul Narator Omniscient

Naratiunea este un tip de text care infatiseaza actiuni realefictive
atribuite unor personaje si relatate de un narator.

Instantele Comunicarii Narative

Autor - narator - persoanaje - lectori => relatia dintre aceste
instante este de subordonare.

Autorul

Este persoana care scrie o carte, redacteaza o piesa de teatru, un
eseu etc.

* instanta extradiegetica, se afla in afara textului
* are o viziune de ansamblu asupra continutului
* concepe mesajul
* alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative
* creeaza opera, alege modalitatile de exprimare si personajele,
carola le atribuie roluri
* se adreseaza lectorilor concreti
* autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale
comunicarii (narator, personaje)

Naratorul

Este o voce caraia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele, de
a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica.

* instanta intradiegetica
* se adreseaza lectorilor abstracti
* naratorului i se subordoneaza personajele

Exista:

Naratorul care se exprima la persoana I (uneori la persoana a II-a)

* se realizeaza o realitate cognitiva intre narator si personaj
(naratorul se identifica cu un personaj)
* este prezent in proza moderna in care se produce o trecere de la
epica obiectiva la cea subiectiva
* naratorul implicat ca personaj nu stie mai mult decat acesta,
transpunand cunoasterea realitatii in planul subiectiv al
intenselor trairi interioare
* narator homodiegetic

Naratorul omniscient

* povesteste la persoana a III-a
* cracteristic prozei obiective
* independent de autor si de personaj
* autorul ii confera independenta narativa totala
* este tipul clasic, cel ce dirijeaza "din spate" toate actiunile
personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia,
inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi
ale acestora
* este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului
* perspectiva sa este unica
* narator heterodiegetic

Personajele

Cel ce joaca rolul imaginat de autor, participand la evenimente

* instante intradiegetice
* in text emit si recepteaza mesaje

Liviu Rebreanu - Ion

Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv, impersonal, narand la
persoana a III-a. "Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un
observator (atat si nimic mai mult). Un observator omniscient,
desigur, dar lipsit de voce proprie".(N. Manolescu)

"Ion" este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului, dar
si din perspectiva relatiei narator - personaj. Ca in toata proza
realist-obiectiva, naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare
zero (viziunea "dindarat") naratorul este obiectiv, detasat (atitudine
detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient,
stiind, mai mult decat personajele, si omniprezent, dirijand evolutia
lor asemenea unui regizor. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile
existentiale ale personajelor, destinul prestabilit al acestora,
finalul.

Si in "Ion", destinele personajelor, ca si evenimentele sunt
previzibile, finalul nu surprinde, creandu-se astfel iluzia vietii
(obiectivitate si verosimiliate)

Modalitati de caracterizare a personajului, intr-un roman de tip
obiectiv

Ion - Roman modern de factura realist-obiectiva

"Ion" este un roman de referinta in literatura romana, care atrage
antetia criticii literare, chiar la aparitia sa, in anul 1920. Romanul
lui Liviu Rebreanu ii determina pe cititori sa reformuleze intrebarea
lui Garabet Ibraileanu din "Insemnari literare", "De ce nu avem
roman?", pentru ca aparitia sa "rezerva o problema si curma o
controversa" (E. Lovinescu), dand o puternica lovitura idealismului
samanatorist si poporanismului angajat ideologic si etic. Tema
romanului este de natura sociala, problematica pamantului, lupta
taranului pentru pamant, intr-o societate in care singura masura a
omului este averea.

Obsesia pamantului si intriga erotica dezvolta numeroase semnificatii,
iar revolutia protagonistului Ion este determinata de raportarea sa
obsesiva la pamant, o valoare ce dicteaza ierarhia rurala.

Ion este personajul principal, complex, rotund inzestrat cu trasaturi
contradictorii, este un personaj realist, tipic pentru categoria
sociala din care face parte, taranimea: "Toti flacaii din sat sunt
varietati de Ion" (G. Calinescu).

Toate celelalte personaje graviteaza in jurul personajului, punand in
lumina trasaturile de caracter ale acestuia.

Cele doua mari parti ale romanului, cu titluri sugestive, "Glasul
pamantului" si "Glasul iubirii", semnifica aspiratiile personajului
central, fortele contrare ce il stapanesc: cea demonica (obsesia
pentru pamant) si cea angelica (iubirea pentru Florica). Ion este
prins intre aceste doua forte care nu se pot substituii si care nici
nu sunt suficiente pentru a exista exclusiv.

In prima parte a romanului, personajul actioneaza ca un erou
stendhalian, concepand un plan al seductiei pe care il urmareste cu
perseverenta si cu incrancenare. Concepe asadar o strategie prin care
urmareste sa o seduca pe Ana, fiica unui taran instarit Vasile Baciu.
Isi inabuse pentru o vreme, sentimentele pentru Florica si joaca in
fata Anei rolul cuceritului, dorind cu ardoare pamanturile lui Vasile
Baciu. Tatal sau, Alexandru Glanetasu, fusese un om instarit, dar
nepriceperea si lenea l-au facut sa isi piarda averea. Flacaul nu vrea
sa urmeze calea tatalui sau si de aceea sufera din pricina
pamanturilor instrainate: "Locul nostru sacru!". Visul sau era sa aiba
"cat mai mult pamant".

Cu perseverenta si printr-un calcul siret, Ion isi implineste planul
pas cu pas, o cucereste definitiv pe Ana cu care se va casatorii iar
pamanturile care ii revin ii confera, pentru o vreme, statutul de
stapan. Tanarul taran isi urmeaza asa cum spune E. Lovinescu,
"instinctul de stapanire a pamantului in slujba caruia pune o
inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o viclenie procedurala si,
cu deosebire, o vointa imensa ".

Pentru ca Ana sa ii devina sotie, Ion organizeaza impotriva ei o
agresiune perfida, lasand-o insarcinata chiar in casa parinteasca. Dar
numai asfel se va putea insura cu fata fara al carei pamant se simte
"un vierme", "o frunza pe care vantul o valtoreste cum vrea".

Cu vointa si hotarare isi reprima un timp dragostea pentru Florica,
crezand ca patima pentru pamant o intrece, iar constatarea "cu falos
de pamanturi, daca cine iti e pe lume drag nu e al tau?" e tardiva. De
fapt, chiar in momentul nuntii sale, tanarul taran isi da seama ca
obtinerea pamantului nu il face sa se simta implinit. Obsesia pentru
Florica se concretizeaza in timpul dansului, cand o substituie pe Ana
cu femeia pe care o iubeste: "- Numai tu imi esti draga in lume,
Florica, auzi tu?...Auzi?".

In capitolul "Nunta", Ion incepe sa auda dinou cele 2 voci, iar
iubirea ignorata o vreme incepe sa se insinueze treptat: "Adica ce ar
fi oare daca as lua pe Florica si am fugi amandoi in lume, sa scap de
uratenia asta?".

Pamantul vine in roman ca un suprapersonaj, o fiita, "un urias" ce se
cere atins, stapanit, o ibovnica, pe care Ion o saruta: "...se lasa in
genunchi, isi cobori fruntea si isi lipi buzele involuptate de
pamantul ud. Si in sarutarea aceasta grabita simtii un fior rece,
amenintator...". Se insinueaza astfel ideea mortii, a sfarsitului unui
traiectoriu existential dramatic.

Ion poarta pecetea mediului in care traieste, in care suferintele,
patimile, nazuintele, zvarcolirile umane coexista. El ii agreseaza
fizic si moral pe toti aceia care se opun planului sau,
dezumanizandu-se, se rataceste in propiria sa lume, in care cobora tot
mai adanc si inversibil (descensum ad inferos).

Devine impulsiv si violent pentru ca orgoliul sau nu accepta
jignirile, rusinea; V. Baciu, care incerca sa-l indeparteze de fata
lui pentru ca este sarac, il numeste "sarantoc", "talhar", "hot", iar
preotul Belciug il dojeneste in biserica, pentru ca se batuse cu
George. Dar Ion se indarjeste si isi propune "sa fie cu adevarat
netrebnic". Astfel, obsesia pentru pamant, cat si dorinta de razbunare
se conjuga si se manifesta si atunci cand intra cu plugul pe locul lui
Simion Lungu, loc ce fusese candva al Glanetasilor, dar si cand se
hotaraste sa o seduca pe Ana si se insoara cu ea, pentru a-i lua
astfel pamanturile lui V.Baciu.

Conflictul interior al personajului are un deznodamant dramatic;
ambitia si disimularea nu-l ajuta pe Ion sa-si gaseasca echilibrul
interior. Dupa obtinerea ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles