Institutii europene pentru protectia mediului

Trimis la data: 2007-06-08 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
HELCOM este o organizatie care incearca sa protejeze mediul marin al Marii Baltice impotriva tuturor surselor de poluare, prin intermediul cooperarii interguvernamentale intre Danemarca, Estonia, Comunitatea Europeana, Finlanda, Germania, Lituania, Letonia, Polonia, Rusia si Suedia.

HELCOM este organul guvernator al “Conventiei Marine de Protejare a Mediului din zona Marii Baltice” cunoscuta sub numele de Comisia Helsinki.Viziunea acestei organizatii pentru vitor este un mediu al Marii Baltice mai sanatos, cu un echilibru atat intre intre componentele sale biologice, cat si intre activitatile socio-economice si bunastarea mediului.

Pentru atingerea acestui obiectiv, tarile baltice si-au unit fortele in HELCOM, care functioneaza ca:

• un organ care impune politici de protejare a mediului din zona Marii Baltice;
• o organizatie care furnizeaza informatii despre starea mediului marin, eficienta masurilor pentru protejarea acestui mediu, initiative si pozitii care formeaza o baza pentru luarea deciziilor in alte foruri internationale
• un organism care ofera, in concordanta cu nevoile specifice ale Marii Baltice, recomandari proprii dar si recomandari suplimentare pentru masurile impuse de alte organizatii internationale
• o organizatie care incearca sa se asigure ca standardele pentru protejarea mediului sunt implementatede toate statele din jurul Marii Baltice
• organizatie capabila sa stabileasca un raspuns promt in caz de incidente maritime majore

Timp de 30 de ani HELCOM a dus o politica de protejare a mediului Marii Baltice. Aceasta politica s-a concentrat pe specificul mediului matural, pe economie si situatia sociala in zona baltica, dar mai ales pe sensibilitatea specifica a Marii Baltice. Politica HELCOM a dus la imbunatatiri in diferite domenii, dar mai este nevoie inca de multa munca .

Organizatia

Comisia Helsinki se intalneste annual.Se mai tin ocazional intalniri la nivel ministerial.Comisia adopta la intruniri recomandari pentru protejarea mediului marim, pe care guvernele tarilor member trebuie sa le inroduca in legislatiile si programele nationale.

Presedentia Comisiei se schimba la fiecare 2 ani.Tarile se iau in ordine alfabetica,dupa limba engleza.
Structura lucrativa a HELCOM consta in intalniri ale Comisieii Helsinki, sefii delegatiilor si cele 5 principale grupuri: HELCOM MARINE, HELCOM RESPONSE, HELCOM LAND, HELCOM HABITAT si HELCOM MONAS.

Scopurile Comisiei Helsinki

Pricipalul scop este acela de a proteja mediul marin al Marii Baltice de orice sursa de poluare ntro-i protejeze echilibrul ecologic.
La Conventia din 1974 a fost prima data cand toate sursele de poluare de pe intreaga mare au fost subiectul unei singure conventii. In acel moment Conventia a fost semnata de cele 7 stata costale. Conventia a fost pusa in functiune in 3 mai 1980.

O noua Conventie a fost semnata in 1992 de catre toate statele de la marginea Marii Baltice si de Comunitatea Europeana, datorita schimbarilor politice si ale legilor maritime si in ceea ce priveste politica de protejare a mediului natural. Dupa ratificare, Conventia a intrat in functiune la 17 ianuarie 2000. Conventia se refera la intreaga arie a Marii Baltice, incluzand atat tarmul, apa marii propriu-zisa ,cat si fundul marii. Sunt luate masuri si pentru protejarea zonelor aferente tarmului, contra poluarii.

Principii

Pentru a pastra ecosistemul si echilibrul ecologic al Marii Baltice tarile membre HELCOM vor lua individual sau impreuna toate masurile legislative, administrative pentru prevenirea si eliminarea poluarii.

Masurile preventive trebuie adoptate atunci cand sunt motive intemeiate sa se creada ca au fost introduse in mediul marin substante care ar putea dauna sanatatii umane, resurselor existente sau ecosistemului marin.

HELCOM adopta principiul “poluatorul plateste”, principiu care serveste ca baza economica pentru a controla actiunile care pot dauna mediului. Poluatorul este fortat, prin lege, sa plateasca pentru adevaratele costuri ale activitatilor sale.

Proiectele HELCOM

Principalele sarcini HELCOM sunt duse la bun sfarsit de cele 5 grupuri principale, dar pot fi stabilite si Proiecte HELCOM sau grupuri ad hoc, care sa se ocupe mai detaliat de o anumita problema. Asemenea proiecte si grupuri pot ajuta la crearea unor legaturi intre grupurile de lucru permanente.

Proiectele coordonate de HELCOM au o limita de timp, ele putand fi finantate de tarile membre, din bugetul HELCOM sau de surse externe.
Un proiect poate fi propus de una din tarile membre, de Comisie, de unul din cele 5 grupuri permanente, de Seful delegatiei sau de catre Secretarul executive. Cel care propune un proiect trebuie sa vina cu o schita a proiectului respectiv.

HELCOM si mediul natural al Marii Baltice

HELCOM a evaluat efectele nutrientilor si a substantelor periculoase asupra ecosistemului Marii Baltice in ultimi 25 de ani, avand rapoarte cu toate datele necesare.

Cercetarile facute de Comisia Helsinki furnizeaza date care ajuta expertii sa evalueze ineractiunea dintre mediul natural si formele de viata marine, cu accentual pus pe impactul pe care il au activitatile umane asupra mediului.

Marea Baltica

Marea Baltica este o mare mica la scara globala, dar este unica din punct de vedere ecologic. Este o mare epicontintala, in nordul Europei, legata de Oceanul Arctic prin Marea Nordului. Are 2 golfuri mari: Golful Finic si Golful Botnic.

Comunica la sud-vest cu Marea Nordului prin stramtorile Kattegat si Skagerrak, rezultand astfel k schimbul de apa dintre cele 2 mari este destul de limitat, aceeasi apa ramanand in Marea Baltica pana la 30 de ani, impreuna cu toata material organica si anorganica pe care o contine.

La o adancime medie de aproximativ 53 m Marea Baltica este mult mai putin adanca decat majoritatea marilor. Raurile aduc un aport de 2% din volumul total de apa al marii.

Zona inconjuratoare este de aproximativ 4 ori mai mare decat marea insasi.
Volumul de apa este format dintr-un amestec de apa sarata din Marea Nordului si apa dulce din aportul raurilor si ploilor. Salinitatea la suprafata variaza intre 20 la mie in Kattegat; 1-2 la mie in Golful Botnic sic el Finic si aproximativ 35 la mie in larg.

Salinitatea variaza si in functie de adancime, crescand de la suprafata spre adancuri. Avem astfel 2 straturi distincte de apa, cel dulce la suprafata sic el sarat la adancime.

Biodiversitate

Comparativ cu alte ecosisteme acvatice doar cateva specii de plante si de animale traiescin ecosistemul Marii Baltice. In limitele acestei biodiversitati intra un amestec unic de specii care traiesc in apa sarata dar si specii de apa dulce, adaptate la mediul Marii Baltice.

Unde nivelul salinitatii este mai scazut ,in nord si est, putine specii marine supravietuiesc, iar habitatele din acele zone sunt dominate de specii de apa dulce, in special in zonele costale si ale estuarelor.

Numarul limitat de specii din lantul trofic al Marii Baltice inseamna ca fiecare specie are o mare importanta in dinamica si structura ecosistemului. Disparitia unei singure specii poate distruge functionariea intregului sistem. Aceste ecosisteme sunt considerate foarte vulnerabile la factorii externi.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles