Integrarea expresiilor irationale

Trimis la data: 2011-09-08 Materia: Matematica Nivel: Gimnaziu Pagini: 21 Nota: / 10 Downloads: 4038
Autor: Nutzu Dimensiune: 80kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Documentul contine formule pentru integrarea expresiilor irationale

*

DREPTUL DE RETENTIE

1.

Definitie

Spre deosebire de celelalte garantii reale care au o reglementare
distincta in Codul Civil sau in alte legi speciale,dreptul de retentie
nu este reglementat de Codul Civil sub forma unei institutii
aparte.Existenta lui se deduce dintr-o serie de texte razlete cand,
intr-o materie sau alta,legea (Codul Civil) acorda creditorului
dreptul de a refuza,atat timp cat nu s-a platit datoria,restituirea
unui lucru apartinand debitorului sau cu toate ca nu a primit acel
lucru printr-un contract de gaj.Dreptul de retentie ni se prezinta ca
un adevarat drept real de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce
detine un bun mobil sau imobil al altcuiva,pe care trebuie sa-l
restituie,are dreptul sa tina lucrul respectiv,sa refuze deci
restituirea lui,pana ce creditorul titular al bunului ii va plati
sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea,intretinerea ori
imbunatatirea acelui bun.

Astfel,acest drept este conferit vanzatorului (art.1322 Cod
Civil),depozitarului (art 1618,1619), comostenitorului tinut la raport
(art 771),cumparatorului cu pact de rascumparare (art
1377),locatarului sau chiriasului (art 1444),lucratorului ce lucreaza
cu materia prima a clientului (art 508),posesorului unui lucru furat
si vandut in targ (art 1910),creditorului gajist (art
1694),proprietarului expropriat (art 481).La randul sau Codul
Comercial certifica existenta dreptului de retentie in art 815 in ceea
ce priveste marfurile vandute dar nepredate atunci cand cumparatorul a
fost declarat in faliment. Desigur aceata enumerare nu este
limitativa.Astazi este unanim admis ca dreptul de retentie poate fi
stabilit oricand pe cale conventionala printr-un contract nenumit.

In lipsa unei reglementari exprese,complete si generale din Codul
Civil,teoria dreptului de retentie este opera doctinei.

Tratatele mai vechi relateaza pe larg lupta dintre partizanii
interpretarii limitative si cei ai interpretarii extensive,respectiv
intre cei ce sustineau ca dreptul de retentie nu exista decat in
cazurile expres si limitativ prevazute de lege pe de o parte si cei
care opinau ca el reprezinta un principiu general al dreptului nostru
civil care isi gaseste aplicabilitate ori de cate ori exista o
legatura intre o datorie si un obiect;cazurile prevazute de lege
nefiind decat aplicatii practice ale acestui principiu general in
anumite materii.Cel de-al doilea principiu a sfarsit prin a se impune.

Elementul de baza pe care se intemeiaza facultatea conferita
creditorului este conexitatea obiectiva dintre un lucru si o
datorie,astfel spus,sa existe un debitum cum re iunctum.Aceasta
conexiune poate fi uneori corelata cu un contract-de exemplu de
depozit-insa ea poate fi,alteori,total desprinsa de un contract
preexistent;de exemplu chiar posesorul de rea-credinta al unui bun
imobil revendicat de adevaratul proprietar poate retine imobilul pana
ce i se vor restitui conform legii cheltuielile facute cu bunul.

In acst context trebuie remarcat faptul ca notiunea de conexiune a
datoriei cu lucrul trebuie interpretata foarte larg.Astfel,se
considera ca exista conexiune nu numai cand creanta s-a nascut in
legatura cu lucrul,dar si atunci cand detinerea lucrului si creanta
corelativa sunt prilejuite de acelasi raport juridic-de exemplu
retinerea de catre mandatar a lucrurilor pe care le-a primit pentru
mandant,pana ce acesta ii va achita cheltuielile facute pentru
indeplinirea mandatului.In toate cazurile pentru ca dreptul de
retentie sa poata fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se
invoca sa fie proprietatea exclusiva a celui ce este debitorul
detinatorului,in ceea ce priveste cheltuielile pretinse.

Uneori,dar nu intotdeauna dreptul de retentie poate constitui o
expresie a exceptiei de neindeplinire a contractului,aplicabila nu
doar contractelor sinalagmatice propriu zise ci si asa-numitelor
contracte sinalagmatice imperfecte.Sfera sa de aplicabilitate este
insa mult mai larga.Spre deosebire de exceptia de neexecutare a
contractului,care are un caracter relativ,intrucat izvoraste dintr-un
raport contractual sinalagmatic,putand fi inlaturata prin executarea
partiala a obligatiei principale,dreptul de retentie are un fundament
obiectiv;el este opozabil tuturor,precum si indivizibil,adica se
extinde asupra intregului bun pana la achitarea integrala a datoriei.

Desi mai putin energic decat celelalte garantii dreptul de retentie
isi releva insa eficacitatea pe plan practic.Fara a putea opune
celorlalti creditori chirografari vreo clauza legala de
preferinta,retentorul,desi creditor chirografar,in virtutea exceptiei
izvorate din dreptul de retentie,este platit inaintea
celorlalti,dreptul de retentie producand astfel,in atare
situatie,efecte asemanatoare privilegiului.

Mai consideram a fi util a aminti ca retentia se poate exercita asupra
oricarui lucru mobil sau imobil,susceptibil de detentiune materiala
(chiar si asupra titlului constatator al dreptului de proprietate).

2.

Natura juridica

Cu privire la natura juridica a dreptului de retentie vechii autori au
discutat timp indelungat daca el imbraca caracterele unui drept real
sau pe cele ale unui drept personal.

Partizanii teoriei dreptului real se bazau pe argumentul
opozabilitatii erga omnes al acestuia.Se admite intr-adevar,in
general,ca dreptul de retentie ar fi opozabil tuturor:proprietarului
lucrului,creditorilor chirografar ai acestuia,creditorilor
privilegiati sau ipotecari,tertilor achizitori ai bunului al caror
titlu este posterior detentiunii lucrului si,in principiu,oricaror
terti.

Impotriva acestui punct de vedere sustinatorii tezei dreptului
personal obiecteaza ca,desi opozabil erga omnes,dreptul de retentie nu
confera titularului lui doua atribute deosebit de importante:dreptul
de urmarire si dreptul de preferinta.Ca atare,el nu constituie un
drept real,ci un drept personal cu atribute specifice,care constau
tocmai in aceasta opozabilitate generala.

Nu putem sa nu remarcam lipsa de consiustenta a acestei
teze.Deosebirea de esenta dintre drepturile reale si cele personale
(sau de creanta) porneste de la faptul ca aceste drepturi reale
indreptatesc pe titularii lor sa exercite animite prerogative in
legatura cu un lucru fara interventia activa a altor persoane care,in
calitate de subiecte pasive,neindividualizate,nu au alta obligatie
decat aceea de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul
acestor prerogative.Ele nu presupun insa un raport direct intre o
persoana si un lucru.Esenta drepturilor reale este deci opozabiliatea
erga omnes.Drepturile personale sunt definite la randul lor prin aceea
ca titularii lor nu pot pretinde subiectelor pasive ale unui raport
juridic dat sa efectueze o anumita prestatie,realizarea dreptului
nefiind cu putinta decat-nemijlocit-prin aceasta indeplinire.Dreptul
de urmarire si dreptul de preferina nu sunt,in opinia
noastra,esentiale drepturilor reale,ci simple consecinte ale acestuia.

Lipsa lor va configura un drept real sui generis dar nu il va
transforma intr-un drept presonal atata timp cat elementele
esentiale,respectiv opozabilitatea erga omnes se pastreaza.Disparitia
consecintelor nu atrage niciodata pe cea a cauzei,raportul logic este
intotdeauna invers.Afirmatia ca ar exista drepturi personale erga
omnes contrazice insasi definitia acestora.

Astfel putem concluziona afirmand ca dreptul de retentie este un drept
real de garantie imperfect,opozabil erga omnes,o garantie pur pasiva
care nu confera atributul de urmarire, indivizibil, conferind o simpla
detentie precara si nu o posesie.

Aceste concluzii sunt sprijinite si de jurisprudenta recenta
care,intr-un litigiu referitor la posibilitatea acordarii dreptului de
retentie a opinat in sensul existentei unui drept real de garantie
imperfect si l-a tratat ca atare (inclusiv din punctul de vedere al
timbrajului.

Astfel,in actiunea reclamantului pentru evacuare, parata a formulat
cerere reconventionala pentru instituirea unui drept de retentie
asupra imobilului, pana i se va restitui avansul achitat, de 15.000
D.M., fara, insa, a se pretinde si obligarea reclamantului la plata
acestei sume.Judecatoria Suceava, admitand actiunea, a dispus
evacuarea paratei, cererea acesteia fiind anulata, ca insuficient
timbrata, cu motivarea ca, dreptul de retentie, fiind un drept real
imperfect, trebuia achitata taxa de timbru la valoarea datoriei
...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles