Intrarea Romaniei in primul razboiul mondial

Trimis la data: 2007-06-03 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 3225
Autor: Nicola Voinea Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Razboiul României declarat în vara anului 1916, pentru eliberarea provinciilor istorice românesti – Ardealul, Banatul, Crisana, Maramuresul si Bucovina – de sub cotropirea monarhiei dualiste austro – ungare, ca razboi just, national, a fost purtat de întregul popor român. Mobilizarea decretata în seara zilei de 14/27 august 1916, cînd s-a trimis la Viena declaratia de razboi a româniei catre Austro – Ungaria, a fost însotita de un entuziasm de nedescris. Chiar în noaptea decretarii mobilizarii, conform planului de operatiuni, dinainte stabilit, trupele române de acoperire au trecut Muntii Carpati, înaintînd pe toata întinderea zonei muntoase de la Dorna si pîna la Orsova.
Raporteaza o eroare

România, presatã, a declarat pe data de 28 rãzboi Austro-Ungariei, trecând în aceeasi zi peste Carpati. Primirea ei în rândurile Antantei a fot triumfalã. Referitor la aceasta, Generalul Vasile Rudeanu zicea:
Stirea intrãrii României în rãzboi a produs la Paris si în întreaga Frantã o impresie foarte favorabilã tãrii si poporului român. Îndeosebi la Paris a fost un adevãrat entuziasm. Guvernul francez, dar mai cu seamã presedintele Briand, privit ca autorul principal al interventiei României în rãzboi, erau lãudati.

În Anglia, intrarea României în Rãzboi a provocat, de asemenea, o vie simpatie fatã de tarã si poporul nostru. Guvernul, si îndeosebi ministrul de externe, Sir Grey, era multumit. Fãcea exceptie Lloyd George, care prin vorbã si scris îsi arãtase mereu îngrijorarea sa asupra soartei României, aruncatã în rãzboi fãrã sã se fi prevãzut si pregãtit mãsurile necesare spre a-i veni, la nevoie, în ajutor.
În Anglia, multi erau mirati de intrarea noastrã în rãzboi. Vorbind într-o zi cu corespondentul militar al ziarului “The Times”, acesta îmi zise cã înainte de intrarea noastrã în rãzboi, gãsindu-se într-o zi în societate cu ministrul Olandei, Swinderen, zvonurile despre intrarea României în rãzboi erau cu totul neserioase.”

România a mobilizat pe câmpul din Transilvania 235 batalioane de infanterie, 58 escadroane de cavalerie si 215 baterii de artilerie, totalizând 362.000 oameni. Fortele Puterilor Centrale se cifrau la 50 ½ batalioane, 7 ½ escadroane si 25 baterii, efectivele ridicându-se la aproximativ 35.000 oameni. Acest raport de forte, deosebit de favorabil României (10,3/1) la începutul campaniei, avea sã se modifice substantial odatã cu trimiterea unor puternice forte germane si austro-ungare pe frontul transilvãnean precum si prin retragerea unor divizii române care au fost mutate pe frontul din Dobrogea, dupã declansarea ofensivei bulgaro-germano-turce.

Aceastã ofensivã a surprins România slab sprijinitã de puterile Antantei. Generalul Sarrail nu a sprijinit armata românã, dupã cum i s-a ordonat de la comandament, de cãtre generalul sef Joffre, datoritã unor neîntelegeri mai vechi între acestia. Dupã înfrângerea suferitã de armata românã la Turtucaia, generalul-sef Joffre promite trimiterea a trei noi divizii ruse. În realitate, la începutul lunii septembrie 1916, pe frontul din Dobrogea a fost trimisã numai Divizia 115 infanterie rusã. Abia între 9-19 octombrie aveau sã mai soseascã alte douã mari unitãti ruse: Divizia 3 trãgãtori si Divizia 8 cavalerie.

La 14 septembrie presedintele Brãtianu zicea într-o telegramã: “Efectul intrãrii noastre în actiune a fost distrus moralmente si în mare parte aceasta se datoreste inertiei si lipsei de coeziune a unei unitãti de ansamblu, ceea ce a dat îndrãznealã bulgarilor, a redat curaj ungurilor si a permis germanilor sã deplaseze trupe si sã-si manifeste încã o datã superioritatea organizãrii lor.”

Dupã o lunã si jumãtate de activitate a României, luptele se desfãsurau în special în sectorul Vardarului i al Strumei. Erau lupte scrute si sângeroase, armata bulgarã opunând o mare rezistentã. În Dobrogea bulgarii, dupã ce opriserã câtva timp ofensiva, au reluat-o cu toatã energia de care erau în stare. Se presupunea cã fortele armate inamice din balcani atingeau 400.000 combatanti. Se cunostea forta naturalã a frontului de pe Vardar, sporitã prin fortificatii executate si continuu perfectionate.

Astfel, la mijlocul luni octombrie, România s-a aflat într-o situatie delicatã, slab sprijinitã de Rusia si neputând fi ajutatã direct de cãtre Franta sau Anglia.
În scurt timp de la intrarea României în razboi, armatele române au izgonit armatele austro-ungare din Brasov, Fagaras, Sfîntu Gheorghe si din alte localitati ajungînd pîna în apropierea Sibiului si Sighisoarei.
Planul de operatiuni, aprobat de conducatorii statului romîn, îsi fixa ca obiectiv strategic al fortelor armate române zdrobirea fortelor de rezistenta austro-ungare în Transilvania si înaintea rapida în Cîmpia ungara, ceea ce permitea o scurtare simtitoare a frontului romînesc, initial pe toti Carpatii, o jonctiune cu armatele ruse, cu repercusiuni dintre cele mai grave pentruarmatele Puterilor Centrale.

Declaratia de razboi a României neasteptata de catre Puterile Centrale, ca si înaintea fulgeratoare a armatelor sale în Transilvania a constituit un ajutor de mare pret francezilor, unde la Verdun armatele germane erau într-o puternica ofensiva. Neputînd rezista singure împotriva trupelor române, unitatile austro-ungare pe frontul din Transilvania au fost întaritecu puternice divizii garmane, aproape 40, scoase de pe frontul de vest.

Dar ofensiva victorioasa a armatelor române a fost oprita. Aceasta din cauza aliatilor României – Marile Puteri, Rusia, Franta, Anglia si Italia, care nu si-au respectat obligatiile asumate cu ocazia încheierii, în august 1916, a conventiei militare cu guvernul român. În primul rînd, în profida obligatiilor semnate si de seful Statului Major al armatelor imperiale ruse, Alexeev, ofensiva pe frontul rusesc a armatelor tariste conduse de generalul Brussilov nu a continuat cu vigoare, ceea ce a avut urmari dintre cele mai negative. Multe din unitatile militare ale Puterilor Centrale ramînînd disponibile, de pe acest front, au fost aduse pe frontul român.

Starea populatiei din teritoriul ocupat de catre Puterile Centrale era deosebit de grea. Comandamentul german a organizat jefuirea sistemativa a bogatiilor tarii si a populatiei. Autoritatile de ocupatie au achizitionat întreaga productie de cereale, toate produsele alimentare si petrolifere. Numai pe caile ferate au fost scoase din tara 1 768 552 de tone produse petrolifere, 1 400 000 de capete de bovine, 4 600 000 de ovine etc.. La toate acestea se adauga produse textile, piei s.a.

În întreprinderile industriale, are fusesera militarizate, s-a introdus un adevarat regim de munca fortata, iar taranii erau jefuiti de cereale, vite, erau siliti sa lucreze pe mosii în favoarea ocupantilor; în timp ce populatia primea, pe baza de cartela, ratii de hrana cu totul neîndestulatoare, produsele jefuite erau transportate în Germania.

În vara anului 1917, în cadrul planului general de ofensiva a Antantei, armatele române, refacute si înzestrate cu aportul tehnic si militar al Frantei si Angliei, au pornit de pe frontul din Moldova, împreuna cu armatele ruse, o contraofensiva puternica, menita sa împiedice încercarea comandamentului armatei germane de a sparge frontul româno-rus, de a ocupa întreaga Moldova si de a-si croi drum spre Ucraina.

Luptele din vara anului 1917 s-au încheiat cu înfrîngerea trupelor Puterilor Centrale pe frontul din Moldova. Principalul factor în obtinerea acestei victorii i-a constituit vitejia soldatilor români, care au luptat cu eroism, animati de dorinta de a împiedica ocuparea întregului teritoriu al tarii, de a-si elibera caminele cotropite.

României i-a fost impus de catre Puterile Centrale le 28 noiembrie / 9 decembrie 1917 un armistitiu provizoriu. Gasindu-se cu armatele sale singura în “triunghiul mortii”, întrucît de jur împrejurul tarii care mai ramasese libera, în Moldova, se aflau unitati ale Puterilor Centrale, forte armate deosebit de puternice si fiind parasita de aliatii sai din Antanta, cu care încheiase tratate, România a fost pusa în împosibilitate sa faca altceva decît sa trateze fortat cu inamicul si sa semneze le 20 februarie / 8 martie 1918 la Buftea un tratat preliminar de pace, care a stat la baza tratatului înrobitor ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.