Invaziile daneze si efectele lor in Anglia

Trimis la data: 2010-01-31 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 2
Autor: Alexandru Brad Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In anul 787 Cronica anglo-saxona pomeneste pentru intaia oara de sosirea in Anglia a trei coAZrabii cu barbati din nord veniti din "tara hotilor". Reeve-ul din satul cel mai apropiat, nestiind cine erau oamenii aceia, se duse in intampinarea lor caAZlare, cum era de datoria lui, si fu ucis. Sase ani de tacere au urmat dupa acest omor, apoi, incepand din anul 793, scurtele note anuale ale cronicii conAZtin aproape fiecare relatari cu privire la incursiuni ale "paganilor". Ba jefuiesc o manastire si-i masaAZcreaza pe calugari, ba "ostile pagane au produs raAZvagii printre northumbrieni". Cateodata cronicarul noteaza cu satisfactie ca unele corabii pagane au fost distruse de valurile furioase ale marii, ca echiAZpajele s-au inecat si ca supravietuitorii, sosind pe plaja, au fost omorati.

Putin cate putin flotele dusAZmane cresc in importanta. In 851, "pentru prima oara, paganii isi petrecura iarna pe insula Thanet; in acelasi an trei sute de corabii ale lor au venit pana la gura Tamisei si echipajele lor au luat cu asalt Canterbury si Londra". In anii urmatori "paganii" sunt denumiti dupa adevaratul lor nume: da-nezi, si cronicile nu mai vorbesc decat de miscarile "Armatei", adica armata oamenilor din nord, care se ridica uneori pana la cifra de zece mii de insi.


II. Triburile - toate de aceeasi rasa - care loAZcuiau pe atunci in Suedia, Norvegia si Danemarca erau intr-adevar pagane, caci suferisera destul de putin influenta Romei antice si in nici un fel pe aceea a Romei crestine, dar nu erau de loc barbare. Corabiile pictate, figurile sculptate de la prora, calitatile literare ale saga-urilor, complexitatea legiAZlor lor dovedesc ca au stiut sa-si creeze o civiliAZzatie proprie.

Vikingii acestia ascultau de un sef de banda si se bateau vitejeste, dar nu le placea lupta pentru lupta. Cand puteau inlocui forta cu viclenia, o faceau cu draga inima. Pe cat erau de razboinici si dedati jafului, pe atat erau de negus-tori si, daca se vedeau intampinati pe plaja de un numar prea mare de locuitori, nu cereau altceva decat sa li se dea miere sau sclavi in schimbul unturii lor de balena sau al pestelui uscat.

III. De ce popoarele din nord, care de atatea seAZcole parusera a ignora Anglia, incepura deodata s-o invadeze in acelasi timp in care atacau si NeusAZtria? [1] Se presupune ca, in urma presiunii exerciAZtate de Carol cel Mare asupra saxonilor, pe care i-a impins spre Danemarca, oamenii din nord si-au dat seama de pericolul pe care-l prezentau pentru ei puterile crestine si aceasta a fost cauza primorAZdiala a atacurilor lor. Poate ca tot asa de simplu e sa ne gandim ca hazardul, nevoia de aventura, dorinta unor navigatori indrazneti de a merge meAZreu mai departe si-au adus contributia lor.

Era un obicei al lor, cum avea sa fie mai tarziu si un obiAZcei al cavalerilor de Malta, ca fiecare tanar sa-si faca "caravana sa", adica o expeditie menita sa deAZmonstreze curajul lui. Populatia crestea repede. Mezinii si bastarzii trebuiau sa-si caute norocul in tari noi. Dar corabiile lor, inguste si lungi, purtand la catarg o singura vela rosie care se inalta raAZreori, pe flancuri scuturile razboinicilor, galbene si negre alternativ, si la prora chipul unui monstru marin, nu erau facute pentru navigatia la mari disAZtante. Ca toate corabiile de razboi din antichitate, erau corabii cu vasle, si raza de actiune a unei aseAZmenea nave este negresit limitata.

Daca o etapa a unui drum cerea mai mult decat o jumatate de zi de navigatie, trebuiau neaparat doua echipe de vaslasi. Fiecare din ele era silita sa traga greutatea celeilalte; armele atarnau greu; ramanea putin loc pentru provizii. Corabia insasi trebuia sa fie usoara, astfel ca nu putea rezista valurilor mari ale ocea-nului. A fost nevoie de secole de experienta si, fara indoiala, de nenumarate naufragii pentru ca vikingii sa descopere etapele de drum si perioadele de timp prielnice navigatiei.

Putin cate putin invatara sa se repeada din insula in insula, profitand de vremea frumoasa, sa construiasca corabii mai mari si fura vazuti in lumea intreaga. Suedezii se indreptara spre Rusia si Asia; norvegienii descoperira drumul spre Irlanda prin nordul Scotiei si, mai mult, facand escala in Groenlanda, ajunsera pana in AmeAZrica, dupa blanuri; danezii alesesera ruta interiAZoara, care, mai apropiata de tara lor, ducea pana la coasta Scotiei, a Northumbriei si a Neustriei.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles