Ion - comentariu

Trimis la data: 2003-01-05 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 17601
Autor: Erik15 Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Adevarata masura a fortei creatoare a lui Liviu Rebreanu o atesta, asadar, romanele lui. Primul în timp este Ion, aparut în 1920, an care ramâne, datorita acestei împrejurari, o data de prima însemnatate în istoria prozei românesti.
Înainte de Ion, romanul românesc înregistrase câteva momente însemnate, datorita lui Nicolae Filimon cu Ciocoii vechi si noi, lui Slavici cu Mara, lui Duiliu Zamfirescu cu Viata la tara si Tanase Scatiu, iar dintre scriitorii generatiei lui Rebreanu se manifestasera cu succes în roman Agârbiceanu prin Arhanghelii si Sadoveanu prin Neamul Soimarestilor.

ION

Adevarata masura a fortei creatoare a lui Liviu Rebreanu o atesta,
asadar, romanele lui. Primul în timp este Ion, aparut în 1920, an care
ramâne, datorita acestei împrejurari, o data de prima însemnatate în
istoria prozei românesti.

Înainte de Ion, romanul românesc înregistrase câteva momente
însemnate, datorita lui Nicolae Filimon cu Ciocoii vechi si noi, lui
Slavici cu Mara, lui Duiliu Zamfirescu cu Viata la tara si Tanase
Scatiu, iar dintre scriitorii generatiei lui Rebreanu se manifestasera
cu succes în roman Agârbiceanu prin Arhanghelii si Sadoveanu prin
Neamul Soimarestilor.

Dintre toti acestia, cel mai apropiat de Rebreanu, prin structura
sufleteasca, prin anume laturi ale formatiei, inclusiv mediul prim de
viata, prin felul de a privi în existenta si modalitatea preferata de
expresie artistica este Ioan Slavici. Acesta zugravise în nuvelele si
romanele lui aspecte sociale semnificative din viata satului
transilvanean, precum si figuri omenesti viguroase turmentate de
pasiuni violente, însetate de avere, pastrând în genere fata de ele o
atitudine neutra, lasându-le sa se miste liber în fictiunea literara.
Sunt atribute care, cu un suflu epic mai cuprinzator prin aria
observatiei sociale si mai profund prin forta de scrutare a sufletului
omenesc, cu simt clasic al compozitiei si obiectivitate a relatarii,
purificat deplin de tendinte moralizatoare, se vor regasi în romanele
lui Liviu Rebreanu, evident ca expresie a unor afinitati structurale,
nu a relatiei de influenta. Cât despre modelele lui, acelea de la care
a plecat si a caror înrâurire se poate identifica, ele sunt în primul
rând marii romancieri straini: Tolstoi, Balzac, Flaubert, Zola.

Dar, spre a întelege cum se cuvine romanul Ion, este nevoie de o
scurta revenire la starea prozei noastre epice de inspiratie rurala în
momentul aparitiei lui. În aceasta privinta, atât semanatorismul, cât
si poporanismul, cu diferentele de rigoare existente între ele, dar
înrudite în chip substantial, proiectau asupra taranimii o viziune
lipsita de autenticitate, cu exces de aspecte sumbre, menite sa
stârneasca mila si sa aduca, pe calea reformelor, un spor de dreptate
sociala, în cazul celei de-a doua. Laturile acestea extraestetice,
prezente în amândoua curentele, faceau ca substanta însasi a
naratiunii ca modalitate epica sa fie invadata de lirism, de asa
natura încât un cercetator ca Tudor Vianu a putut vorbi despre o
adevarata criza a artei românesti de a povesti în deceniul 1910-1920.

Într-o asemenea situatie, a aparut romanul Ion.

Geneza scrierii se poate urmari dupa marturisirile lui Rebreanu
însusi. Procesul creator a fost îndelungat si esenta lui consta în
sudarea într-o viziune unitara a trei experiente de viata traite,
distantate între ele prin ani si fara legatura cauzala de la una la
alta. Evident, lecturile scriitorului si-au revarsat si ele seva lor
de semnificatie în fluxul sufletesc stârnit de cele trei experiente de
viata.

Prima dintre experiente reiese dintr-o marturisire a lui Liviu
Rebreanu: "Ion îsi trage originea dintr-o scena pe care am vazut-o
acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primavara. Pamântul
jilav, lipicios. Iesisem cu o pusca la porumbei salbatici. Hoinarind
pe coastele dimprejurul satului, am vazut un taran, îmbracat în straie
de sarbatoare. El nu ma vedea...Deodata s-a aplecat si a sarutat
pamântul.

L-a sarutat ca pe o ibovnica...". Gestul a fost înregistrat pentru
pitorescul lui în sine, fara a i se atribui atunci o semnificatie
precisa.

Adevarul relatarii lui Rebreanu nu se poate pune la îndoiala, dar
trebuie aratat ca un gest asemanator cu cel observat de el
înfaptuieste si eroul Buteau din romanul La terre al lui Emile Zola.

Cea de a doua experienta de viata autentica i-a fost transmisa
scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuvelei Rusinea.
Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita
de un flacau sarac si supusa, din aceasta cauza, celor mai cumplite
batai de catre tatal sau. În chip evident, aceste fapte, cu
modificarile de rigoare se regasesc în Ion, constituind esenta
raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu,
de alta parte.

A treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a
lasat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al
Glanetasului, istet si vrednic, împovarat de greutati si deznadajduit,
pentru faptul ca nu avea pamânt.

Calea sintezei între aceste trei momente de viata, atesta în
continuare Rebreanu, a fost atribuirea catre Ion al Glanetasului, cu
motivarile sociale si sufletesti necesare si a faptelor apartinând, în
realitatea traita, autorilor celorlalte doua momente. Trebuie însa
subliniat ca, potrivit dramatismului structural al constiintei
scriitorului, sinteza astfel realizata nu a anulat asperitatile si
contradictiile specifice fiecarui moment, ci numai a obtinut, prin
polarizarea lor cu maiestrie, un echilibru temporal între ele. Minat
de conditia lui intima, acest echilibru se va disloca repede, aducând
odata cu dislocarea, sfârsitul organic al capodoperei.

Procesul de elaborare al romanului, trecând prin fazele manuscrise
Zestrea (titlul initial al romanului) si Rusinea (primul capitol al
manuscrisului Zestrea), a fost îndelungat si trudnic. Tudor Vianu a
lasat o marturie asupra tenacitatii impresionante cu care Rebreanu
si-a dus nazuinta la capat: "Era în 1919, ma întorsesem din razboi si
Rebreanu îsi regasise caminul lui, dupa ce trebuise sa se refugieze în
Moldova pentru a scapa de justitia martiala a trupelor de ocupatie.
Locuia pe strada Nicolae Balcescu, în fundul unei curti, într-o casut1
darâmat1 de atunci, la doi pasi de casa tot atât de modesta, unde se
sfârsise Luchian. Ferestrele lui Rebreanu, zarite printre copacii
curtii, ramâneau luminate în tot timpul noptii. Ma întorceam târziu
acasa si o chemare înceata îmi deschidea usa camerei sarace,
despartita prin doua trepte de bucataria familiei. Rebreanu scria
atunci, a cincea, a sasea oara, romanul Ion. Munca începea odata cu
caderea serii si continua pâna la rasaritul zorilor, cu mare abuz de
cafea, de tutun, din când în când cu racorirea fruntii înfierbântate.
Întreruperea provocata de vizitatorul nocturn nu parea a-i fi
neplacuta...".

Subiectul romanului. Romanul, împartit în doua volume: Glasul
pamântului si Glasul iubirii, ne transpune în lumea satului ardelean
de la sfârsitul secolului trecut si începutul secolului nostru. Avem
în fata o fresca vasta, cuprinzând, pe lânga viata taranimii, si pe
cea a intelectualitatii satelor, cu unele reflexe din pulsatia
nationala a Transilvaniei. Firul principal al actiunii se tese în
jurul eroului scrierii, flacaul chipes, voinic, inteligent si vrednic,
dar sarac, Ion al Glanetasului, care, din setea de a se îmbogati, îsi
sacrifica iubirea pentru Florica, o fata frumoasa, însa saraca,
asemenea lui, si se casatoreste cu Ana, fata urâtica si prizarita,
fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, care a consimtit sa i-o
dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca Ion o sedusese si ca, în
consecinta, gândul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat
flacau din sat, nu se mai poate împlini. Aceasta este actiunea
primului volum. În continuare, romanul urmareste, pe firul principal
al dezvoltarii lui, tribulatiile lui Ion, care, dupa casatoria cu Ana,
dobândeste, în sfârsit, pamântul visat, are si un copil, dar noi
complicatii I se precipita în cale, caci Ana, complet nefericita, se
spânzura, odrasla plapânda îi moare, el însusi revenit spre Florica,
maritata între timp cu George Bulbuc, este surprins de acesta într-o
noapte în fata casei si omorât cu sapa. George merge la închisoare,
pamânturile lui Vasile Baciu sunt donate bisericii, iar viata satului
Pripas, agitata mai intens pentru o clipa, îsi reia cursul tihnit.
Astfel se termina volumul al doilea si, o data cu el, romanul.

Personajele romanului. Creator exceptional de viata, Rebreanu face sa
traiasca în roman un impresionant numar de eroi, fiecare cu
individualitatea lui proprie. Pe primul plan, se impune Ion al
Glanetasului, care este unul dintre cele mai caracteristice si mai
temeinic realizate personaje ale întregii noastre literaturi. Ion e un
flacau voinic, destept, energic care sufera de saracia lui si care se
crede, prin calitatile enumerate, capabil de o alta soarta.

Atitudinea lui Ion e destul de comuna, desi procedeul sau e mai
original, fara sa fie inedit. Violenta lui e forma pe care o ia, în
conditiile ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles