Ion - geneza

Trimis la data: 2004-04-20 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 7412
Autor: Eva Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, într-una din primaverile tineretii sale, când iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamântul jilav de roua, cu înfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost înregistrat pentru pitorescul lui în sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa.
Cea de a doua experienta de viata autentica i-a fost transmisa scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuvelei Rusinea. Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cumplite batai de catre tatal sau. În chip evident aceste fapte, cu modificarile de rigoare se regasesc în Ion constituind esenta raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu, de alta parte.
Raporteaza o eroare

23.

ION

de Liviu Rebreanu

Romanul apare în 1920.

Geneza scrierii se poate urmari dupa marturisirile lui Rebreanu
însusi. Procesul creator a fost îndelungat si esenta lui consta în
sudarea într-o viziune unitara a trei experiente de viata traita,
distantate între ele prin ani si fara legatura cauzala de la una la
alta.

Prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu,
într-una din primaverile tineretii sale, când iesise la rasaritul
soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un
taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamântul jilav de
roua, cu înfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost înregistrat pentru
pitorescul lui în sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa.

Cea de a doua experienta de viata autentica i-a fost transmisa
scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuvelei Rusinea.
Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita
de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cumplite
batai de catre tatal sau. În chip evident aceste fapte, cu
modificarile de rigoare se regasesc în Ion constituind esenta
raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu,
de alta parte.

A treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a
lasat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al
Glanetasului, istet si vrednic, împovarat de greutati si deznadajduit,
pentru faptul ca nu avea pamânt. Calea sintezei între aceste momente
de viata, atesta în continuare Rebreanu, a fost atribuirea catre Ion
al Glanetasului, cu motivele sociale si sufletesti necesare si a
faptelor apartinând, în realitatea traita, autorilor celorlalti doua
momente. Procesul de elaborare a romanului, trecând prin fazele
manuscrise Rusinea si Zestrea, a fost îndelungat, comprimând romanul
Ion, L. Rebreanu s-a gândit mai mult la o fresca a satului
transilvanean din care însusi autorul s-a ridicat "ca poet al omului
teluric", dupa cum îl apreciaza G. Calinescu.

Romanul, împartit în doua volume: Glasul pamântului si Glasul iubirii,
ne transpune în lumea satului ardelean de la sfârsitul secolului
trecut si începutul secolului nostru. Avem în fata o fresca vasta,
cuprinzând, pe lânga viata taranimii si pe cea a intelectualitatii
satelor cu unele reflexe din pulsatia nationala a întregului Ardeal.
Firul principal al actiunii se tese în jurul eroului scrierii, flacaul
chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al
Glanetasului, care din setea de a se îmbogati îsi sacrifica iubirea
pentru Florica, o fata frumoasa, însa saraca asemenea lui, si se
casatoreste cu Ana, fata urâtica si prizarita, fiica unui bogatas al
satului, Vasile Baciu, care a consimtit sa i-o dea de sotie, numai
dupa ce a aflat ca Ion o sedusese si ca, în consecinta, gândul lui de
a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai
poate împlini. Dupa casatorie Ion o maltrateaza pe Ana pâna când
aceasta, nemaiputând suporta, se sinucide, lasând în urma-i un copil
de câteva luni, Petre. În scurt timp moare si acest copil. Vasile
Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului Petre, ar putea primi
pamânturile înapoi. Legea însa nu-l favorizeaza, lucru care nu era
cunoscut nici de Ion. Preotul satului, Ion Belciug, a speculat
nestiinta lor, angajându-i în scris ca, dupa moarte, Vasile Baciu si
Ion sa lase toata averea lor bisericii.

Între timp, Ion se întoarce la iubirea dintâi, Florica, devenita sotia
lui George. Însa George Bulbuc, sotul Floricai, îl surprinde noaptea
în curte si-l omoara,

Romanul se încheie cu perspectiva ca averile lui Ion sa fie trecute
bisericii, spre revolta lui Vasile Baciu. De asemenea, se contureaza
perspectiva ca în sat sa vina un învatator tânar, mai energic si
contradictie cu punctele de vedere ale preotului, George, merge la
închisoare, iar viata satului Pripas, agitata mai intens pentru a
clipa, îsi reia cursul tihnit.

În roman Liviu Rebreanu urmareste doua planuri paralele.

În primul plan scriitorul aseaza viata tânarului taran Ion Pop al
Glanetasului. Din viata lui se desprind însa aspecte antagonice:
dragostea lui pentru Florica, fata saraca, (fiica vaduvei lui Maxim
Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamânt mult, pe cai
mai putin cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar în
experienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. Pariurile lui Ion sunt
exprimate diferit, în functie de interesul urmarit. Astfel el
tainuieste iubirea pentru Florica si îsi disimuleaza setea de pamânt
sub comportamentul unui îndragostit fata de Ana Baciu. În tesatura
mestesugita a actiunii se ascunde faptul, ca pierzând pe Ana, Ion nu
risca nimic: stingându-se dragostea oarba ce-i acordase Ana, o pierde
pe ea si pe fiul lor Petre. El obtine pentru posteritate stima
exprimata public de preotul Ion Belciug, stima de care el nu se mai
poate bucura însa. Pentru Florica, Ion si-a riscat viata.

În planul al doilea al romanului, paralel si interferat primului plan,
sta viata familiei învatatorului Zaharia Herdelea. Herdelea, învatator
de stat, depindea de autoritatile austro-ungare. El se considera
întelept si prudent, dar toate actiunile sale sfârsesc prin
înfrângeri, pâna ce-i pensionat din oficiu, obligat sa ceara în scris
pensionarea spre a nu fi dat afara. Între realitate si aparenta se
interpune aceeasi practica a disimularii de tip rural, subtilizata de
intelectualii Herdelea prin procedee diverse. Disimularea subtilizata
nu reduce însa brutalitatea faptelor, a realitatii. Între acestea
retinem acceptarea destinului lui Herdelea un înfrânt în lupta pentru
viata - ca un succes; acceptarea pensionarii - din oficiu ca o
recompensa cu "multumiri si regrete exprimate lui Zaharia Herdelea de
însusi ministrul învatamântului".

În planuri secundare apare lupta îndârjita a lui Vasile Baciu pentru
a-si apara pamântul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate
într-o afacere din care iese spoliat; lupta pentru locul de deputat în
dieta de la Budapesta; lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi
biserica de piatra în satul Pripas; lupta fetelor si a familiilor lor
pentru o partida, un mariaj cât mai bun; concurenta dintre avocatii si
functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul
vecinului.

În satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc potrivit cu starea lor
materiala, cu priceperea si firea lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui
Ion, n-a pastrat zestrea Zenobiei, care avusese parintii cu avere, si
s-a încuscrit cu saracia. În ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera
clai de fân si grajduri în care nu mai încapeau vitele.

Saracise si ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de când s-a
însurat, s-a tinut totdeauna printre fruntasi. Vaduv acum, îl durea
gândul ca va trebui sa rupa din pamânturile lui, ca sa potriveasca
zestrea Anei, când se va marita.

În alta privinta, si învatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a
zidit casa pe locul bisericii, cu învoirea preotului Belciug. Cu
timpul, relatiile învatatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea,
împovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu
greutate. În schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al
preotiei, a fost un om strângator si tenace. Respectat de sateni,
preotul nu sufera sa i se încalce autoritatea. Din aceasta cauza e în
conflict cu învatatorul Herdelea. Satul lui L. Rebreanu este
diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde de pamântul pe
care îl are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de
pamânt. Neîntelegerile casnice, rabufnirile - violente, uneori dure -,
dusmania de aici pornesc !

Este cazul lui Ion. În Ion este înradacinata o mentalitate taraneasca,
dupa care oamenii se pot numi oameni numai în masura în care
gospodaria lor este întemeiata. Aceeasi mentalitate, care deformeaza
pâna si sentimentul omeniei, o aflam si dintr-o alta situatie: Dumitru
Moarcas se pripasise pe lânga casa Paraschivei. Femeie tânara atunci,
îl primise crezând ca omul, beteag de picioare, nu mai are mult de
trait, ca bruma de acere a mosneagului i-ar putea ramâne ei. Si când,
dupa 20 de ani, Dumitru Moarcas a vândut, fara stirea Paraschivei,
casa si gradina, desi îi daduse femeii o suta de zloti, a fost alungat
fara mila.

Relatiile sociale sufera din pricina acestei mentalitati. În respectul
pentru omul cu stare e o distanta sociala pe care o simt si bogatul si
saracul: bogatul cu dispret ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.