Ion - romanul obiectiv

Trimis la data: 2002-06-15 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 9178
Autor: Corina Petrichi Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Romanul apare în 1920. Geneza scrierii se poate urmari dupa marturisirile lui Rebreanu însusi. Procesul creator a fost îndelungat si esenta lui consta în sudarea într-o viziune unitara a trei experiente de viata traita, distantate între ele prin ani si fara legatura cauzala de la una la alta.

Prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, într-una din primaverile tineretii sale, când iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamântul jilav de roua, cu înfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost înregistrat pentru pitorescul lui în sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa.

Ion

de Liviu Rebreanu

Romanul apare în 1920. Geneza scrierii se poate urmari dupa
marturisirile lui Rebreanu însusi. Procesul creator a fost îndelungat
si esenta lui consta în sudarea într-o viziune unitara a trei
experiente de viata traita, distantate între ele prin ani si fara
legatura cauzala de la una la alta.

Prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu,
într-una din primaverile tineretii sale, când iesise la rasaritul
soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un
taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamântul jilav de
roua, cu înfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost înregistrat pentru
pitorescul lui în sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa.
Cea de a doua experienta de viata autentica i-a fost transmisa
scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuvelei Rusinea.
Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita
de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cumplite
batai de catre tatal sau. În chip evident aceste fapte, cu
modificarile de rigoare se regasesc în Ion constituind esenta
raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu,
de alta parte. A treia experienta este constituita de impresia
puternica pe care i-a lasat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de
la tara, Ion al Glanetasului, istet si vrednic, împovarat de greutati
si deznadajduit, pentru faptul ca nu avea pamânt. Calea sintezei între
aceste momente de viata, atesta în continuare Rebreanu, a fost
atribuirea catre Ion al Glanetasului, cu motivele sociale si
sufletesti necesare si a faptelor apartinând, în realitatea traita,
autorilor celorlalti doua momente. Procesul de elaborare a romanului,
trecând prin fazele manuscrise Rusinea si Zestrea, a fost îndelungat,
comprimând romanul Ion, L. Rebreanu s-a gândit mai mult la o fresca a
satului transilvanean din care însusi autorul s-a ridicat "ca poet al
omului teluric", dupa cum îl apreciaza G. Calinescu.

Romanul, împartit în doua volume: Glasul pamântului si Glasul iubirii,
ne transpune în lumea satului ardelean de la sfârsitul secolului
trecut si începutul secolului nostru. Avem în fata o fresca vasta,
cuprinzând, pe lânga viata taranimii si pe cea a intelectualitatii
satelor cu unele reflexe din pulsatia nationala a întregului Ardeal.
Firul principal al actiunii se tese în jurul eroului scrierii, flacaul
chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al
Glanetasului, care din setea de a se îmbogati îsi sacrifica iubirea
pentru Florica, o fata frumoasa, însa saraca asemenea lui, si se
casatoreste cu Ana, fata urâtica si prizarita, fiica unui bogatas al
satului, Vasile Baciu, care a consimtit sa i-o dea de sotie, numai
dupa ce a aflat ca Ion o sedusese si ca, în consecinta, gândul lui de
a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai
poate împlini. Dupa casatorie Ion o maltrateaza pe Ana pâna când
aceasta, nemaiputând suporta, se sinucide, lasând în urma-i un copil
de câteva luni, Petre. În scurt timp moare si acest copil. Vasile
Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului Petre, ar putea primi
pamânturile înapoi. Legea însa nu-l favorizeaza, lucru care nu era
cunoscut nici de Ion. Preotul satului, Ion Belciug, a speculat
nestiinta lor, angajându-i în scris ca, dupa moarte, Vasile Baciu si
Ion sa lase toata averea lor bisericii. Între timp, Ion se întoarce la
iubirea dintâi, Florica, devenita sotia lui George. Însa George
Bulbuc, sotul Floricai, îl surprinde noaptea în curte si-l omoara,
Romanul se încheie cu perspectiva ca averile lui Ion sa fie trecute
bisericii, spre revolta lui Vasile Baciu. De asemenea, se contureaza
perspectiva ca în sat sa vina un învatator tânar, mai energic si
contradictie cu punctele de vedere ale preotului, George, merge la
închisoare, iar viata satului Pripas, agitata mai intens pentru a
clipa, îsi reia cursul tihnit.

În roman Liviu Rebreanu urmareste doua planuri paralele. În primul
plan scriitorul aseaza viata tânarului taran Ion Pop al Glanetasului.
Din viata lui se desprind însa aspecte antagonice: dragostea lui
pentru Florica, fata saraca, (fiica vaduvei lui Maxim Oprea), si
dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamânt mult, pe cai mai putin
cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar în experienta lui
Vasile Baciu, tatal Anei. Pariurile lui Ion sunt exprimate diferit, în
functie de interesul urmarit. Astfel el tainuieste iubirea pentru
Florica si îsi disimuleaza setea de pamânt sub comportamentul unui
îndragostit fata de Ana Baciu. În tesatura mestesugita a actiunii se
ascunde faptul, ca pierzând pe Ana, Ion nu risca nimic: stingându-se
dragostea oarba ce-i acordase Ana, o pierde pe ea si pe fiul lor
Petre. El obtine pentru posteritate stima exprimata public de preotul
Ion Belciug, stima de care el nu se mai poate bucura însa. Pentru
Florica, Ion si-a riscat viata. În planul al doilea al romanului,
paralel si interferat primului plan, sta viata familiei învatatorului
Zaharia Herdelea. Herdelea, învatator de stat, depindea de
autoritatile austro-ungare. El se considera întelept si prudent, dar
toate actiunile sale sfârsesc prin înfrângeri, pâna ce-i pensionat din
oficiu, obligat sa ceara în scris pensionarea spre a nu fi dat afara.
Între realitate si aparenta se interpune aceeasi practica a
disimularii de tip rural, subtilizata de intelectualii Herdelea prin
procedee diverse. Disimularea subtilizata nu reduce însa brutalitatea
faptelor, a realitatii. Între acestea retinem acceptarea destinului
lui Herdelea un înfrânt în lupta pentru viata - ca un succes;
acceptarea pensionarii - din oficiu ca o recompensa cu "multumiri si
regrete exprimate lui Zaharia Herdelea de însusi ministrul
învatamântului". În planuri secundare apare lupta îndârjita a lui
Vasile Baciu pentru a-si apara pamântul; lupta lui Avram pentru
salvarea averii implicate într-o afacere din care iese spoliat; lupta
pentru locul de deputat în dieta de la Budapesta; lupta preotului Ion
Belciug pentru a zidi biserica de piatra în satul Pripas; lupta
fetelor si a familiilor lor pentru o partida, un mariaj cât mai bun;
concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si luptele
pentru o brazda din ogorul vecinului.

În satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc potrivit cu starea lor
materiala, cu priceperea si firea lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui
Ion, n-a pastrat zestrea Zenobiei, care avusese parintii cu avere, si
s-a încuscrit cu saracia. În ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera
clai de fân si grajduri în care nu mai încapeau vitele. Saracise si ea
ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de când s-a însurat, s-a tinut
totdeauna printre fruntasi. Vaduv acum, îl durea gândul ca va trebui
sa rupa din pamânturile lui, ca sa potriveasca zestrea Anei, când se
va marita. În alta privinta, si învatatorul Herdelea are necazurile
lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu învoirea preotului
Belciug. Cu timpul, relatiile învatatorului cu preotul s-au racit, iar
Herdelea, împovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise
cu greutate. În schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al
preotiei, a fost un om strângator si tenace. Respectat de sateni,
preotul nu sufera sa i se încalce autoritatea. Din aceasta cauza e în
conflict cu învatatorul Herdelea. Satul lui L. Rebreanu este
diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde de pamântul pe
care îl are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de
pamânt. Neîntelegerile casnice, rabufnirile - violente, uneori dure -,
dusmania de aici pornesc ! Este cazul lui Ion. În Ion este
înradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi
oameni numai în masura în care gospodaria lor este întemeiata. Aceeasi
mentalitate, care deformeaza pâna si sentimentul omeniei, o aflam si
dintr-o alta situatie: Dumitru Moarcas se pripasise pe lânga casa
Paraschivei. Femeie tânara atunci, îl primise crezând ca omul, beteag
de picioare, nu mai are mult de trait, ca bruma de acere a mosneagului
i-ar putea ramâne ei. Si când, dupa 20 de ani, Dumitru Moarcas a
vândut, fara stirea Paraschivei, casa si gradina, desi îi daduse
femeii o suta de zloti, a fost alungat fara mila. Relatiile sociale
sufera din pricina acestei mentalitati. În respectul pentru omul cu
stare e o distanta sociala pe care o simt si bogatul si saracul:
bogatul cu dispret pentru sarantoci, saracul, cu o pornire de dusmanie
care zace si atâta porniri ce izbucnesc ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles