Ion Inculet

Trimis la data: 2003-12-03 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: n/a Nota: / 10 Downloads: 4406
Autor: Cristina Petre Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
"Moldovenii, fara drepturi politice, erau la bunul plac al clasei conducatoare. Pamântul stramosesc, robit si el, în mâini straine... Dispret manifestat, cu ocazia si fara ocazie, fata de poporul bastinas din partea celor care cârmuiau". Astfel scria despre situatia românilor din Basarabia de dinainte de Unirea cu România unul dintre luptatorii pentru înfaptuirea marelui act istoric - Ion Inculet. Desi, ca toata tara, si Academia Româna a trecut în anii 1916-1918 prin momente dificile, o parte dintre membrii ei refugiindu-se la Iasi, altii ramânând la Bucuresti, ea nu si-a întrerupt activitatea. Spre a-si exprima solidaritatea cu românii din provinciile aflate sub dominatie straina si conform programului formulat înca de la întemeiere, Academia Româna a primit în rândul ei noi membri din Transilvania, Bucovina si Basarabia.

1918. Ion Inculet la Academia Româna
Antonina Inculet, Emanuel Badescu

"Moldovenii, fara drepturi politice, erau la bunul plac al clasei
conducatoare. Pamântul stramosesc, robit si el, în mâini straine...
Dispret manifestat, cu ocazia si fara ocazie, fata de poporul bastinas
din partea celor care cârmuiau".

Astfel scria despre situatia românilor din Basarabia de dinainte de
Unirea cu România unul dintre luptatorii pentru înfaptuirea marelui
act istoric - Ion Inculet.

Desi, ca toata tara, si Academia Româna a trecut în anii 1916-1918
prin momente dificile, o parte dintre membrii ei refugiindu-se la
Iasi, altii ramânând la Bucuresti, ea nu si-a întrerupt activitatea.
Spre a-si exprima solidaritatea cu românii din provinciile aflate sub
dominatie straina si conform programului formulat înca de la
întemeiere, Academia Româna a primit în rândul ei noi membri din
Transilvania, Bucovina si Basarabia.

In cadrul sesiunii generale din octombrie 1918, desfasurata la Iasi, a
fost ales, între altii, si Ion Inculet.

Recunostinta fratilor basarabeni

In sedinta din 30 martie/12 aprilie 1918, de la Bucuresti, eminentul
slavist Ioan Bogdan, sfidând autoritatea fortelor de ocupatie, si-a
anuntat solemn colegii: "Intre ultima noastra întrunire si cea de
astazi s-a petrecut un eveniment politic de covârsitoare importanta
pentru soarta Regatului Român si a României: este unirea Basarabiei cu
România, ceruta la 9 aprilie - stil nou - de aproape unanimitatea
Sfatului Tarii din Chisinau!"

Dupa care a propus urmatoarea telegrama: "Domnului Alexandru
Marghiloman, presedintele Consiliului de Ministri. Instiintarea data
de domnia voastra ca Sfatul Tarii de la Chisinau, cu aproape
unanimitatea voturilor, a hotarât unirea Basarabiei cu România, a avut
rasunet puternic în toata tara si nu mai putin în sânul Academiei
Române. Aceasta institutiune, fiind pazitoarea dezvoltarii si unitatii
culturii nationale a neamului românesc, a destinat chiar de la
înfiintarea ei, la 1866, trei locuri pentru fratii basarabeni si au
fost numiti Alexandru Hâjdeu, Constantin Stamati, Ioan Strajescu.

Stapânirea asupritoare ruseasca însa nu îngadui niciodata nici unuia
participarea la lucrarile ei! Acuma, când dupa o suta sase ani de
despartire, Basarabia, prin ajutorul lui Dumnezeu si vointa fiilor ei,
se întoarce la Patria mama, Academia, adânc miscata, va roaga sa
transmiteti fratilor nostri mult doriti si încrederea ca, prin
virtutile lor si puterea lor de viata, vor contribui la înaintarea si
întarirea patriei si neamului românesc".

Raspunsul primului-ministru a fost citit tot de Ioan Bogdan în cadrul
sedintei din 19 aprilie (stil nou): "telegrama domniilor voastre mi-a
sosit în timpul mesei la care adunasem reprezentanti ai tuturor
organelor Statului pentru a sarbatori pe delegatii Basarabiei. Cetirea
ei a dat loc la manifestatiunile cele mai calde pentru Academia Româna
si domnul Inculet, presedintele Sfatului Tarii, m-a rugat sa va
transmit expresiunea recunostintei fratilor basarabeni pentru
cuvintele de îmbratisare ce le trimiteti.

Cu totii ne exprimam încrederea ca Academia, reluând firul de la 1866,
va da unirii sufletesti si politice ce s-a înfaptuit în ziua mare de
27 martie/9 aprilie consacrarea unei chemari în sânul ei".

Urmându-si menirea unionista, Academia Româna îi va alege în anii
1918-1919 pe Ion Inculet, Stefan Ciobanu, Ion Agârbiceanu, Onisifor
Ghibu, Octavian Goga, Gheorghe Bogdan-Duica, Alexandru Lapedatu,
Pantelimon Halippa, Alexe Procopovici, Justin Fratiman, Stefan Metes,
Zenovie Pâclisan, Gheorghe Vâlsan, Valeriu Braniste, Miron Cristea,
Paul Gore, Constantin Hurmuzaki, Iuliu Maniu si arhiepiscopul Nicodim,
toti reprezentanti ai provinciilor recent venite în Regatul Român.

Alegerea lui Inculet "în locul vienezului Nicolae Teclu [stabilit, din
1869, la Viena], decedat în vara lui 1916" a fost facuta, la
propunerea lui Ioan Simionescu, în cadrul sedintei din 9/22 octombrie
1918, iar alegerea sa, direct ca membru plin, în sedinta din 10/23
octombrie 1918. Prezenta lui în Aula Academiei s-a înregistrat în data
de 15/28 octombrie 1918. Atunci, raspunzând salutului adresat de
Victor Babes, care îi evidentia meritele politice Ion Inculet s-a
simtit dator sa aduca o corectura de fond si a subliniat ca sub cupola
celui mai înalt for stiintific al tarii se afla "mult mai în largul
sau decât în politica, de care se ocupa numai în mod întâmplator". In
discursul de receptie, tinut la 26 mai 1919 si intitulat Spatiul si
timpul în noua lumina stiintifica, a privit cu mult mai mult realism
motivul alegerii sale la Academie: "Pot sa spun ca nu as fi primit o
asa de mare cinste pentru mine, de a fi ales membru al Academiei, daca
nu m-ar fi convins scumpul nostru Presedinte, domnul Poni, care mi-a
spus ca Academia Româna, pe lânga lucrarile stiintifice si dezvoltarea
stiintei române, are si scopul mare de a prezenta ideea unitatii
culturii românesti".

In discursul sau insista asupra importantei teoriei relativitatii,
formulata de Albert Einstein în 1916. Este probabil primul român care
a comentat în forul academic teoria lui Einstein.

Acaparat de viata politica, nu a putut desfasura o activitate
academica sustinuta. A fost ministru secretar de stat, al Sanatatii,
de Interne, vicepresedinte al Consiliului de Ministri si un membru
marcant al Partidului National Liberal. A publicat, în 1930, câteva
amintiri despre întâlnirile sale cu contele de Saint-Aulaire, fost
ministru al Frantei în 1916-1918.

Banaoiu, Gradina, Saivana, Strâmba, Piatra, Salcia, Stoenesti - numele
celor sapte lagare din anii â50 din Insula Mare a Brailei, însângerate
de calvarul miilor si miilor de detinuti aici. 60 000 de hectare de
pamânt aspru, în care si-au gasit sfârsitul martiri fara mormânt si
cruce.

Spre a le cinsti memoria, în ziua de 28 septembrie a.c., peste o suta
de supravietuitori au venit în Insula Mare a Brailei sa participe la
sfintirea Monumentului celor ucisi aici, ridicat pe malul drept al
Dunarii, din initiativa Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din
România, filiala Braila.

Slujba de sfintire a fost oficiata de P.S. Casian Craciun, episcopul
Dunarii de Jos, împreuna cu preotul greco-catolic Gheorghe Toader din
Sibiu si alti preoti din Braila. A participat senatorul Ticu
Dumitrescu, presedintele A.F.D.P.

Evocând suferintele celor pieriti si ale supravietuitorilor,
vicepresedinte A.F.D.P.R. - filiala Braila, Dumitru I. Dumitru,
mentiona: "Nu vrem sa fim razbunati, pentru ca numai Dumnezeu ne poate
da noua, oamenilor, cea mai dreapta judecata pentru faptele noastre,
dar vrem ca tinerii din Braila si din toata tara sa afle si sa îsi
aminteasca de suferintele îndurate de noi atunci când aveam vârsta
lor".

Intr-o sala a Facultatii de medicina am primit astfel neasteptata
vizita a doi dintre fruntasii acestei Moldove rasaritene cu dor de
întoarcere la tara veche în loc sa primeasca îndemnurile staruitoare
de a se alipi la o Ucraina autonoma. Domnul Inculet, profesor de
matematica, figura de o liniste si de o veselie care parea însasi o
asigurare de mai bine, si medicul Ciugureanu (de fapt Ciuhureanu),
frumoasa figura de buna rasa moldoveneasca, ne-au vorbit în cuvinte
care mai ales în astfel de timpuri au avut un adânc rasunet în inimile
noastre strânse de grija. Din coltul meu, îndemnat a le raspunde,
le-am spus atât: "Ati venit la un ceas de mare durere si ne aduceti o
mare mângâiere."

Nicolae Iorga,

O viata de om asa cum a fost

S-a nascut la 5 aprilie 1884 în satul Rezeni, "asezat - dupa cum scria
el - de Stefan cel Mare la hotarul dintre judetele Lapusna si
Tighina". Familia sa de razesi avea oarecare avere, ceea ce i-a permis
sa-l trimita la învatatura. A absolvit Seminarul Teologic din
Chisinau, apoi a studiat un an medicina la Universitatea din Dorpat
(Estonia). De aici s-a transferat la Facultatea de Stiinte a
Universitatii din Sankt-Petersburg, obtinând la absolvire Diploma
"gradul I", echivalenta cu "summa um laudae" din Occident. A fost
încadrat ca lector la Sectiunea Fizico-Matematica a Facultatii de
Stiinte.

In 1915 si-a luat doctoratul, angajându-se si ca fizician la
Observatorul Meteorologic Principal. Colabora la ziarul Basarabia,
condus de Constantin Stere.

Ia parte la evenimentele revolutionare din martie 1917. La 25 mai,
pleaca în Basarabia, din însarcinarea lui Kerenski, sa se informeze
despre evolutia situatiei de acolo.

Alaturi de alti militanti unionisti, actioneaza pentru ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles