Ion Neculce

Trimis la data: 2002-10-06 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 7610
Autor: Liliana polizu Dimensiune: 6kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
A fost un boier moldovean dupa mama dar de origine modesta dupa tata fiind influentat mai mult dinspre ramura materna (a ramas de timpuriu orfan de tata), ceea ce il determina pe G. Calinescu sa spuna ca Neculce „apartine unei boierii solide” . Viitorul cronicar – crescut in vremuri tulburi pentru Moldova atacata de turci sau tatari – pleaca cu bunica din partea mamei intree 1686-1690 in Tara Romaneasca , de „raul lesilor” , invata carte pe apucate dar face o serioasa scoala a vietii . In Tara Romaneasca o deosebita influenta benefica asupra lui Neculce a avut-o educatia umanista a unchiului sau , Constantin Cantacuzino.
Raporteaza o eroare

Ion Neculce
1672 -1745-1746 ?
n 1693 gratie altui unchi al sau Iordache Cantacuzino, mare demnitar sub Constantin Duca Voda , Ion Neculce capata o prima slujba pe langa domn : postelnicel . Ce inseamna asta ? Functia in sine presupunea ingrijirea dormitorului domnesc dar erea o prima treapta spre inaltele functii boieresti . O ucenicie . Treptat , devine un om politic important , aflandu-se permanent in randul dregatorilor moldoveni . A fost investit cu functii speciale si i s-a acordat inalta incredere , in special in timpul domniei lui Dimitrie Cantemir , cu a carui sora a fost casatorit .

Implicat ca hatman ( inalta demnitate in timp de razboi ) in tensionata lupta militara si diplomatica a lui Dimitrie Cantemir , alaturi de rusi , impotriva imperiului otoman , Neculce sufera asprimile infrangerii de la Stanilesti ( 1711) si se refugieaza in Rusia si apoi in Polonia . Intors dupa ani in tara este repus in drepturi si isi recapata averea ; traieste alte ascensiuni si alte coborasuri sociale . Gratie mintii agere , sensibilitatii sale , gratie , de asemenea , preocuparilor sale politice , administrative , militare , dovedind o rara complexitate psihologica (Serban Cioculescu vorbeste despre „pluralitatile psihice ale cronicarului”) , Neculce a cunoscut bine realitatile , conceptiile , psihologia epocii .

Ajuns septuagenar , retras din treburile politice ale Moldovei , a simtit nevoia de a fixa in scris , pentru posteritate , evenimente din istoria Moldovei dar si fapte cotidiene de pe parcursul a peste opt decenii , o buna parte din ele fiindu-i familiare cronicarului din insasi viata li de zi cu zi . Scrierea e facuta cu luciditate si biectivitate („cronicar nepartinitor”l-a numit istoricul Nicolae Iorga) . Neculce scrie deci un Letopiset (- document care consemneaza faptele pe ani; in limba slava :leto = ani ; pisat =a scrie ) , precedat de O sama de cuvinte si o Predoslovie .

O sama de cuvinte – suita de povestiri istorice – este in realitate , tot o cronica mult comprimata traversand anii mai indepartati de vremea lui Neculce , fapt ce explica aura de legenda a acestor evocari . „In proza lor puternica si dulce simtim sufletul trecutului mai bine decat oriunde si , multumita acestui maestru simplu care este Neculce, o poarta spre legenda se deschide in zidul sever al cronicii o poarta prin care vedem perindandu-se in lumina supranaturalului eroice chipuri de epopee” – scria tot Nicolae Iorga. Legendele evoca figuri alese , iubite si respectate de oameni; in prim plan fiind figura glorioasa a lui Stefan cel Mare , apoi Daniel Sihastrul sau Neculai Milescu si altii .

Anecdotica , atmosfera de basm , stilul colorat si tonul de povestire – penduland intre dimensiunea moralizatoare si umor – demonstreaza de lainceput talentul literal al autorului . Continuand activitatea lui Miron Costin , Ion Neculce prin Letopisetul Tarii Moldove de la Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat , fixeaza elementele din Moldova din a doua jumatate a secolului al XVII –lea si prima jumatate a secolui al XVIII-lea mai precis 1662-1743 .

Letopisetul propriu zis reda istoria Moldovei sub un sir lung de domnii , ale unor voievozi autohtoni sau straini ( in special greci precum Mavrocordat , Cantacuzino s.a.) in contextul politicii europene . Un tablou complex de opera . bogate referiri se fac la raporturile Molovei , uneori ale Tarii Romanseti , cu Poarta Otomana , Neculce consemnand cu durere si revolta ingrata oprimare de catre imperiul Turcesc dar si de catre unii domnitori ; Autorul noteaza nelinistea provocata permanent de situati economica dificila a tarii , de birurile cerute de Poarta sau Domni , de podgheazurile (jafuri) organizate de tatari prin saturi si targuri , de prea desele schimbari de domni , de coruptia unor boieri .

Pagini ample dedica Neculce numirii domnilor in scaunul tarii , investirii boierilor cu functii , creionarii portretelor fizice si morale – situate de George Calinescu intre „ caricatura si tablou” . Cronicarul dezvolta pe multe pagini faptele din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir , in timpul caruia cum am aratat Neculce a avut un rol deosebit . Cu rigoare este notata si consemnata permanenta stare de razboi a „crestinatatii” europene cu Imperiul Otoman ca si conflictele Moldove cu lesii sau „moscalii” , cu „sfezii” sau nemtii.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.