Ion de Liviu Rebreanu

Trimis la data: 2007-11-09 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Diana Ionescu Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, într-una din primaverile tineretii sale, când iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colnic la vânat de porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamântul jilav de roua, cu înfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost înregistrat pentru pitorescul lui în sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa.

Cea de a doua experienta de viata autentica i-a fost transmisa scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuvelei Rusinea. Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cumplite batai de catre tatal sau. În chip evident aceste fapte, cu modificarile de rigoare se regasesc în Ion constituind esenta raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu, de alta parte.

A treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a lasat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al Glanetasului, istet si vrednic, împovarat de greutati si deznadajduit, pentru faptul ca nu avea pamânt. Calea sintezei între aceste momente de viata, atesta în continuare Rebreanu, a fost atribuirea catre Ion al Glanetasului, cu motivele sociale si sufletesti necesare si a faptelor apartinând, în realitatea traita, autorilor celorlalti doua momente. Procesul de elaborare a romanului, trecând prin fazele manuscrise Rusinea si Zestrea, a fost îndelungat, comprimând romanul Ion, L. Rebreanu s-a gândit mai mult la o fresca a satului transilvanean din care însusi autorul s-a ridicat „ca poet al omului teluric”, dupa cum îl apreciaza G. Calinescu.

Romanul, împartit în doua volume: Glasul pamântului si Glasul iubirii, ne transpune în lumea satului ardelean de la sfârsitul secolului trecut si începutul secolului nostru. Avem în fata o fresca vasta, cuprinzând, pe lânga viata taranimii si pe cea a intelectualitatii satelor cu unele reflexe din pulsatia nationala a întregului Ardeal. Firul principal al actiunii se tese în jurul eroului scrierii, flacaul chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care din setea de a se îmbogati îsi sacrifica iubirea pentru Florica, o fata frumoasa, însa saraca asemenea lui, si se casatoreste cu Ana, fata urâtica si prizarita, fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, care a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca Ion o sedusese si ca, în consecinta, gândul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate împlini.

Dupa casatorie Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta, nemaiputând suporta, se sinucide, lasând în urma-i un copil de câteva luni, Petre. În scurt timp moare si acest copil. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului Petre, ar putea primi pamânturile înapoi. Legea însa nu-l favorizeaza, lucru care nu era cunoscut nici de Ion. Preotul satului, Ion Belciug, a speculat nestiinta lor, angajându-i în scris ca, dupa moarte, Vasile Baciu si Ion sa lase toata averea lor bisericii.
Între timp, Ion se întoarce la iubirea dintâi, Florica, devenita sotia lui George. Însa George Bulbuc, sotul Floricai, îl surprinde noaptea în curte si-l omoara, Romanul se încheie cu perspectiva ca averile lui Ion sa fie trecute bisericii, spre revolta lui Vasile Baciu. De asemenea, se contureaza perspectiva ca în sat sa vina un învatator tânar, mai energic si contradictie cu punctele de vedere ale preotului, George, merge la închisoare, iar viata satului Pripas, agitata mai intens pentru a clipa, îsi reia cursul tihnit.
În roman Liviu Rebreanu urmareste doua planuri paralele.

În primul plan scriitorul aseaza viata tânarului taran Ion Pop al Glanetasului. Din viata lui se desprind însa aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata saraca, (fiica vaduvei lui Maxim Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamânt mult, pe cai mai putin cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar în experienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. Pariurile lui Ion sunt exprimate diferit, în functie de interesul urmarit. Astfel el tainuieste iubirea pentru Florica si îsi disimuleaza setea de pamânt sub comportamentul unui îndragostit fata de Ana Baciu. În tesatura mestesugita a actiunii se ascunde faptul, ca pierzând pe Ana, Ion nu risca nimic: stingându-se dragostea oarba ce-i acordase Ana, o pierde pe ea si pe fiul lor Petre. El obtine pentru posteritate stima exprimata public de preotul Ion Belciug, stima de care el nu se mai poate bucura însa. Pentru Florica, Ion si-a riscat viata.

În planul al doilea al romanului, paralel si interferat primului plan, sta viata familiei învatatorului Zaharia Herdelea. Herdelea, învatator de stat, depindea de autoritatile austro-ungare. El se considera întelept si prudent, dar toate actiunile sale sfârsesc prin înfrângeri, pâna ce-i pensionat din oficiu, obligat sa ceara în scris pensionarea spre a nu fi dat afara. Între realitate si aparenta se interpune aceeasi practica a disimularii de tip rural, subtilizata de intelectualii Herdelea prin procedee diverse. Disimularea subtilizata nu reduce însa brutalitatea faptelor, a realitatii. Între acestea retinem acceptarea destinului lui Herdelea un înfrânt în lupta pentru viata - ca un succes; acceptarea pensionarii - din oficiu ca o recompensa cu „multumiri si regrete exprimate lui Zaharia Herdelea de însusi ministrul învatamântului”.

În planuri secundare apare lupta îndârjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamântul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate într-o afacere din care iese spoliat; lupta pentru locul de deputat în dieta de la Budapesta; lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra în satul Pripas; lupta fetelor si a familiilor lor pentru o partida, un mariaj cât mai bun; concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.
În satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc potrivit cu starea lor materiala, cu priceperea si firea lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui Ion, n-a pastrat zestrea Zenobiei, care avusese parintii cu avere, si s-a încuscrit cu saracia. În ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera clai de fân si grajduri în care nu mai încapeau vitele.

Saracise si ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de când s-a însurat, s-a tinut totdeauna printre fruntasi. Vaduv acum, îl durea gândul ca va trebui sa rupa din pamânturile lui, ca sa potriveasca zestrea Anei, când se va marita.
În alta privinta, si învatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu învoirea preotului Belciug. Cu timpul, relatiile învatatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea, împovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. În schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al preotiei, a fost un om strângator si tenace. Respectat de sateni, preotul nu sufera sa i se încalce autoritatea. Din aceasta cauza e în conflict cu învatatorul Herdelea. Satul lui L. Rebreanu este diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde de pamântul pe care îl are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamânt. Neîntelegerile casnice, rabufnirile - violente, uneori dure -, dusmania de aici pornesc !

Este cazul lui Ion. În Ion este înradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi oameni numai în masura în care gospodaria lor este întemeiata. Aceeasi mentalitate, care deformeaza pâna si sentimentul omeniei, o aflam si dintr-o alta situatie: Dumitru Moarcas se pripasise pe lânga casa Paraschivei. Femeie tânara atunci, îl primise crezând ca omul, beteag de picioare, nu mai are mult de trait, ca bruma de acere a mosneagului i-ar putea ramâne ei. Si când, dupa 20 de ani, Dumitru Moarcas a vândut, fara stirea Paraschivei, casa si gradina, desi îi daduse femeii o suta de zloti, a fost alungat fara mila.

Relatiile sociale sufera din pricina acestei mentalitati. În respectul pentru omul cu stare e o distanta sociala pe care o simt si bogatul si saracul: bogatul cu dispret pentru sarantoci, saracul, cu o pornire de dusmanie care zace si atâta porniri ce izbucnesc patimas, când interesele saracului se lovesc brutal de cele ale bogatului. Între chibzuinta rosturilor si nechibzuinta pornirilor se zbuciuma întreg satul lui L. Rebreanu, în lupta apriga pentru existenta. Taranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustete structurala, o tenacitate aspra, care numai la nevoie se lasa înduplecata, nu însa si înfrânta. Inteligenta se supune instinctului de conservare, rabdarea-de asemenea, între momente de incertitudine ce rabufnesc cu violenta.
Atât cele doua planuri principale, cât si planurile secundare ale actiunii, pun în lumina o multime de “suflete mediocre în lupta cu drame peste puterile lor”, cum le apreciaza G. Calinescu.

Din ele se reliefeaza puternic personalitatea lui Ion, cu sumedenie de fapte rând pe rând incriminate de preotul satului, de învatatorul din sat, de autoritatile satului, de opinia publica. Incriminarea însa oscileaza periodic, în functie de interesele personale sau “institutionale” pe care le reprezinta participantii la actiune.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles