Ion de Liviu Rebreanu Bac

Trimis la data: 2010-06-15 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 1
Autor: Stefan Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Publicat in 1920, romanul “Ion” evidentiaza satul ardelenesc de la începutul secolului al XX-lea, in mod realist. După cum mărturiseşte in articolul doctrinar “Cred”, pentru L. Rebreanu literatura este “creaţie de oameni si de viata”, iar romanul - discurs ce “fixează curgerea vieţii”, ce “da vieţii un tipar care ii cuprinde dinamismul si fluiditatea”. Universul romanesc se lasă animat de pulsaţia vieţii, dar este epurat de accidental si nesemnificativ, devenind o “oglinda selectiva, sintetica”.

Romanul, “lume noua, cosmos nou”, se constituie ca univers secund, care urmareste sa genereze o intensa iluzie a realului.Roman de tip obiectiv, “Ion” dezvăluie o tema care l-a preocupat pe scriitor de-a lungul întregii sale creaţii: problematica pamantului, privita din perspectiva relaţiei organice a taranului ardelean cu glia si a iubirii patimase pentru delniţa sa. Tema aceasta generala este dublata de cea a iubirii, fapt relevat chiar de structurarea romanului in doua mari parti: “Glasul pamantului” si “Glasul iubirii”.

O trăsătură realistă este prezentarea veridică a oamenilor şi evenimentelor, care se face încă din incipit. În descrierea drumului care intră în satul Pripas, naratorul estompează distincţia dintre realitate şi ficţiune şi surprinde cadrul unei lumi în care naraţiunea pare a continua viaţa însăşi.

Detaliile toponimice (Armadia, Pripas) dau veridicitate prezentării şi îl familiarizează pe lector cu aspectele etnografice şi sociale ale lumii prezentate, deoarece lumea fictionala este golita de personaje (adunate cu pretextul horei in curtea vaduvei lui Maxim Oprea) iar lectorul cunoaste intai decorul; dispozitia caselor anunta pozitita personajelor: casa lui Herdelea priveste mustratoare, a lui Glanetasul este umila pentru ca omul nu mai are pamant. Prin urmare, descrierea ilustrează condiţia socială a unor personaje şi anticipează rolul acestora în desfăşurarea narativă.

Incipitul este relevant, la nivel simbolic-anticipativ, pentru soarta unui personaj ca Ion, deoarece imaginea Cristului ruginit anunta o societate desacralizata, in care valoarea suprema devine alta, universala, materiala, prin suprapersonajul pamantul, cu imagini variabile, receptate diferit de Ion, ca urias sau ca ibovnica simbolica. Se poate considera ca aceasta imagine are si rolul de a anunta tragismul (formula realismului tragic a lui Ion Simut este mai mult decat nimerita) destinelor.

Finalul reprezintă descrierea aceluiaşi drum, după încheierea evenimentelor, drum care se pierde, de această dată, în „şoseaua mare”, înscriind destinul individual al personajelor în marele destin universal. Pe linie realilsta, finalul difera de deznodamant (uciderea lui Ion), sugerand si o posibila continuare (in relatie cu ceea ce se numeste continuum-ul vietii) prin relatia posibila a lui Zagreanu cu Ghighi.

Incipitul si finalul, construite pe motivul drumului, evidentiaza aspectul de “corp sferoid” al romanului, care închide in sine un bogat univers rural stratificat social si economic (sărac-bogat), dar si cultural (taran - intelectualitatea satului).

Impresia de simetrie se accentueaza si prin imaginea in oglinda a motivului central al drumului, care duce in sat (spatiu al fictiunii) in incipit sau iese din sat in final. Romanul prezintă monografic imaginea satului ardelean din zona Nasaudului cu toata gama conflictelor de la începutul secolului al XX-lea.

Prin tehnica planurilor paralele, a contrapunctului, se prezintă viata taranimii si a intelectualitatii satesti, dar si diverse moment esenţiale (nunta Anei cu Ion, respectiv, a Laurei cu Pintea) sau conflicte puternice (Ion-George, invatatorul Herdelea-preotul Belciug).
Tehnica narativă este tipic realistă.

În primul rând, opera respectă principiul cauzalităţii şi al coerenţei, romanul având o desfăşurare logică şi cronologică. Totuşi, naratorul adaugă procedeul anticipării, prin care se prefigurează evoluţia unui personaj prin replici, gesturi, situaţii care anunţă evenimentele ulterioare. În „Ion”, cel mai important element cu valoare de anticipare este apariţia Zavistei, în momentele cheie ale romanului.

Perspectica narativă este auctorială, făcută din punctul de vedere al unui narator detaşat, obiectiv, care nu intervine în desfăşurarea acţiunii prin comentarii sau explicaţii, un narator omniscient şi omniprezent, care relatează la persoana a treia, prin focalizare zero, dând cititorului impresia că stăpâneşte naraţiunea.

O asemenea perspectiva narativa foloseste ca element central de coeziune personajul puternic in rolul protagonistului; personaj capabil sa determine schimbare de atitudini, sa genereze conflicte puternice, iar acest personaj ramane in roman chiar Ion, personajul eponim (titlul atrage atentia asupra personajului central).

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles