Ion de Liviu Rebreanu - trasaturile romanului realist

Trimis la data: 2002-12-04 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 15954
Autor: Sorin Moldoveanu Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
G. Calinescu, privindu-l pe Liviu Rebreanu din perspectiva romanului “Ion”, il considera pe acesta ca fiind: “poet al omului teluric”. Acelasi critic apreciaza ca intentia autorului a fost aceea de a crea o fresca a satului transilvanean din care insusi autorul s-a ridicat, iar in ceea ce priveste personajele acestui roman “nu sunt indivizi cu viata unica, ci exponenti ai clasei si generatiei”.

Trasaturile romanului realist

-procedee narative-

- Exemplificate în romanul "Ion" de Liviu Rebreanu -

I. Autorul; naratorul obiectiv(104)*

II. Cititorul(105)*

III. Opera:

1.Tehnici compozitionale:

a) descrierea in romanul realist(109)*

b) circularitatea romanului(108)*

c) caracterul simetric(108)*

-Titlurile celor doua parti ale romanului -Titlurile de capitol

-Incipitul(108)* / Finalul(122-123)*

-Expozitiunea(110)* / Deznodamantul(122)* -Existenta celor doua
planuri

d) focalizarea -tipuri de focalizare(124)*

-efectele focalizarii(125)*

e) coerenta(121)*

2.Sursa de inspiratie - geneza (107)*

3.Conflictul(112)*; conflictele secundare(121)*

IV. Personaje:

1.Personajul principal in romanul realist(118)*

2.Personajul alter ego(120)*

( )* - numarul din interiorul parantezei reprezinta numarul paginilor
din "Limba si Literatura Romana, manual pentru clasa a-X-a", autori:
Mircea Marin, Carmen Ligia Radulescu, Elisabeta Rosca si Rodica Zane,
editura Paralela 45. La paginile indicate se pot gasi repere folosite
in realizarea acestui referat.

G. Calinescu, privindu-l pe Liviu Rebreanu din perspectiva romanului
"Ion", il considera pe acesta ca fiind: "poet al omului teluric".
Acelasi critic apreciaza ca intentia autorului a fost aceea de a crea
o fresca a satului transilvanean din care insusi autorul s-a ridicat,
iar in ceea ce priveste personajele acestui roman "nu sunt indivizi cu
viata unica, ci exponenti ai clasei si generatiei".

I. Liviu Rebreanu, din acest punct de vedere nu face decat sa-si
dezvaluie rolul sau de autor realist. Astfel, el isi propune sa
reflecteze lumea in toata complexitatea sa. Personajul central este
simbolic, reprezentand dragostea pentru pamant a tuturor taranilor;
prin intermediul acestui reprezentant al satului, autorul reuseste sa
infatiseze aceasta lume in totalitate, atat in planul continutului cat
si al formei. Naratorul este obiectiv si omiscient, are acces la toate
mecanismele vietii sociale, precum si la intimitatea vietii afective.
"Pornind de la acelasi material taranesc, "Ion" reprezinta o revolutie
si fata de lirismul samanatorist sau de atitudinea poporanista si fata
de eticismul ardelean, constituind o data istorica in procesul de
obiectivare a literaturii noastre epice." (E. Lovinescu) "M-am sfiit
intotdeauna sa scriu pentru tipar la persoana I", marturisea Liviu
Rebreanu, intrucat amestecul eului ar diminua veridicitatea
subictului.

II. Cititorul romanului realist este introdus intr-un univers care ii
este sau ii devine familiar. Detaliul in acest tip de roman este
elementul esential, pentru ca prin ansamblul acestora, opera creaza
iluzia realului. Prin lectura romanului, cititorul va fi informat si
"documentat", astfel incat el va putea avea senzatia ca participa in
mod direct la actiune. Diferenta de data acesta este insa faptul ca
cititorul se identifica adesea cu naratorul omiscient si mai putin cu
personajul principal. Criteriul sau de apreciere fiind chiar
intensitatea iluziei realiste. Ctitorul concret al romanului "Ion"
este un argument prin care se demonstreaza inca o data ca aceasta
opera apartine curentului realist. Lectura romanului te face sa te
simti ca o parte integranta in satul transilvanean, te face sa te
regasesti in fiecare secventa de parca ai fi chiar tu in locul
autorului, prezent la fiecare converesatie, gent sau chiar traire
interioara.

III.1. a) O mare importanta in realizarea unui roman realist o are si
descrierea. Felul in care este expusa realitarea il poate face pe
cititor sa se implice intr-o mai mare masura, astfel crescand si
valoarea operei. In cazul romanului "Ion", acest element este asigurat
chiar de autorul sau, de Liviu Rebreanu. El foloseste descrierea
pentru prezentarea cadrului actiunii (spatiu si timp): "Duminica.
Satul e la hora. Si hora e pe ulita din dos, la Todosia, vaduva lui
Maxim Oprea."; pentru crearea atmosferei si crearea impresiei de
verosimilitate a lumii fictionale: "Hora e in toi... Locul geme de
oameni... Nucii batrani de langa sura tin umbra. [...] De trpotele
jucatorilor se hurduca pamantul. Zecile de perechi bat Somesana cu
atata pasiune, ca potcoavele flacailor scapara scantei, poalele
fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se invaltoreste..."; o alta
functie a descrierii, pe care o folosesti si Rebreanu, este includerea
unui element cu valoare simbolica si de anticipare: "Tocmai atunci se
tareste pe poarta, printre picioarele oamenilor, Savista, oloaga
satului.".

b) In ceea ce priveste tehnica compozitionala a romanului, aceasta
este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul
Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea
satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea
drumului dinspre satul Pripas.

c) "Opera este monumentala", spunea E. Lovinescu. Rebreanu imbina cu
maiestrie procedeele narative, el reusind astfel sa realizeze un roman
de exceptie. Printre aceste procedee regasim si caracterul simetric.
La realizarea structurii simetrice a romanului "Ion", contribuie mai
multe elemente de compozitie:

-titlurile celor doua parti ale romanului, Glasul pamantului si Glasui
iubirii. Fiecare dintre cele doua titluri numeste o dominanta
sufleteasca a personajului principal, o porunca mai puternica decat el
insusi. In scurta existenta a lui Ion, cele doua "glasuri" se
impletesc, cel dintai fiind mereu prezent; aparenta lui tacere in
partea ultima a romanului isi vadeste inconsistenta in scena mortii
personajului cand "ii paru rau ca toate au fost degeaba si ca
pamanturile lui au sa ramaie ale nimanui."

-titlurile de capitol (primul fiind Inceputul, iar ultimul Sfarsitul)
care contribuie la impresia de sfericitate a operei.

-imaginile initiale si finale ale romanului. "Ion" incepe si se
incheie cu imaginea drumului spre Pripas. Daca in prima parte, soseaua
"vine" sugerand astfel o introducere in actiune, in ultima se "pierde"
odata cu plecarea invatatorului Herdelea, lasand loc altei generatii.
Aceste doua imagini ale drumului constitue incipitul si finalul
operei. Rebreanu foloseste ca model de incipit pe cel al descrierii de
mediu(drumul). Astfel, el creaza o formula de inceput care se tine
minte si are consecinte in desfasurarea ulterioara a operei: "Din
soseaua ce vine de la Carlibaba, intovarasind Somesul cand in dreapta,
cand in stanga, pana la Cluj si chiar mai departe, se desprinde un
drum alb mai sus de Armadia, trece raul peste podul batran de lemn,
acoperit de sindrila mucegaita, spinteca satul Jidovita...". Finalul
foloseste ca strategie descrierea care reia datele din incipit:
"drumul trece prin Jidovita, pe podul de lemn, acoperit, de peste
Somes, si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput...".
In cele doua fragmente, drumul devine un adevarat "personaj" cu
valoare simbolica: el sugereaza "drumul" vietii lui Io, cu toate
meandrele lui, pierdut apoi in final, si integrat in destinul anonim
al "Celor multi umili!" carora autorul le inchina cartea.

-hora este un alt element de compozitie care deschide si inchide
romanul avand -de fiecare data- o alta semnificatie: in primul
capitol, la acest moment din viata satului iau parte mai toate
personajele antrenate in actiune (prin aceasta scena de inceput se
realizeaza si expozitiunea romanului); in final, ni se sugereaza ca,
daca unii s-au stins, altii le-au luat locul, iar Timpul nepasator
acopera totul: "ograda gemea de oameni ... Batranii, cu primarul
Florea Tancu in frunte, stateau in poarta deschisa si, privind cum
joaca tineretul, vorbeau despre biserica, despre cules si despre
darile grele...".

Prin ultimele doua elemente, drumul si hora, se poate observa ca
Rebreanu asigura atat circularitatea, strucura simetrica, cat si
inceputul si finalul a operei. Se poate spune deci ca au un rol
esential, care, de ce nu, redau o pare a originalitatii romanului.

d) Focalizarea reprezinta perspectiva din care evenimentele unei
naratiuni sunt aduse la cunostinta cititorului de catre autor. In
romanul "Ion", putem intalni toate cele trei tipuri de focalizare:
focalizarea externa, focalizarea interna si focalizarea zero. Cea
externa inregistreaza evenimentele asemenea unei camere de luat
vederi. Autorul este obiectiv, aduce in fata cititorului faptele
reale, neinsotite de judecata autorului: "In vremea aceasta doamna
Herdelea si Ghighi in salon, revoltate, ocarau si blestemau pe
Belciug, asteptand sa vie Titu, care se repazise cu noapte-n cap pana
in Armadia sa ridice de la perceptie un avans pe leafa invatatorului,
...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles